Prof. Dr. Gabriela Radulian
Dr. Anda-Mioara Chivu Institutul Național de Diabet „Prof. dr. N.C. Paulescu”
Boala arterială periferică (BAP) afectează peste 200 de milioane de oameni din întreaga lume, devenind astfel o problemă globală de sănătate. Întrucât această patologie reprezintă un indicator al afectării bolii vaselor cerebrale și coronare, crescând în consecință riscul de accident vascular cerebral, infarct miocardic și deces cardiovascular, este necesară cunoașterea factorilor de risc asociați, cu impact dramatic asupra calității vieții pacienților.
Se remarcă importanța diagnosticării BAP, dar și impactul pe care obezitatea, un factor de risc independent major pentru bolile cardiovasculare, îl deține în procesul de apariție, dezvoltare și prognostic al acestei condiții medicale.
Boala arterială periferică (BAP)
Aceasta reprezintă un proces ce determină obstrucția parțială sau totală a arterelor periferice, predominant a celor de la nivelul membrelor inferioare. Este una dintre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare la nivel global, cu morbiditate și mortalitate ridicate (BAP crește riscul de mortalitate de orice cauză cu 60%, pe cea a deceselor cardiovasculare cu 96%, crescând cu 45% riscul de apariție a bolii coronariene și cu 35% a bolii cerebrovasculare).
Prevalența BAP
BAP este întâlnită la cca 5% la categoria de vârsta 40-44 de ani și 12% la categoria 70-74 de ani, atât la bărbații, cât și la femeile din țările bogate. Între anii 2000 și 2010, numărul persoanelor care trăiesc cu BAP a crescut cu 13,1% în țările bogate și cu 28,7% în țările mai sărace. În anul 2015, erau estimate 238 de milioane de persoane diagnosticate cu acestă patologie vasculară. De asemenea, anii de viață ajustați în funcție de dizabilitate, anii de viață pierduți și cei trăiți cu dizabilități au crescut în ultimii ani. Astfel, BAP este o problemă globală de sănătate.
Diagnosticul BAP
Diagnosticul poate fi realizat clinic, prin: indicele gleznă-braț (IGB), prin tehnici imagistice precum: ultrasonografia duplex, angiografia prin tomografie computerizată, angiografia prin rezonanță magnetică sau prin angiografia prin cateter. Indicele gleznă-braț, testul de primă linie în BAP, este o metodă non-invazivă, ieftină și reproductibilă pentru evaluarea hemodinamicii extremităților inferioare. Se realizează prin compararea presiunii sistolice a brațelor cu cea măsurată la glezne, folosind o sondă Doppler.
Pacienții cu BAP se încadrează clinic într-una din cele patru categorii în funcție de simptomele lor: asimptomatic, claudicație intermitentă, ischemie critică a membrelor și ischemie acută a membrelor.
- Claudicația intermitentă reprezintă senzația de arsură sau durere în mușchi la nivelul extremităților inferioare apărută la efort; este reprodusă în mod fiabil la o distanță stabilită de mers pe jos și este ameliorată de odihnă în câteva minute.
- Ischemia critică a membrelor se caracterizează prin durere ischemică de repaus cronică (≥ 2 săptămâni), rană/ulcere care nu se vindecă sau gangrenă la unul sau ambele picioare. Durerea apare la scurt timp după ce pacientul adoarme, acesta fiind trezit de o senzație de arsură sau amorțeală în antepicior. Simptomele sunt adesea ameliorate prin menținerea membrului peste marginea patului.
- Ischemia acută a membrelor este o urgență medicală și descrie întreruperea bruscă a fluxului sanguin arterial la o extremitate, care poate prezenta durere, paloare, lipsa pulsului, parestezii, paralizie și senzație de rece – “cei 6 P”.
Majoritatea pacienților cu BAP sunt asimptomatici, numai 10% dintre aceștia experimentând simptomele clasice de claudicație intermitentă. Însă, până la 21% dintre pacienții cu claudicație pot progresa către ischemie critică de membre, moment în care prezentarea într-un serviciu de chirurgie vasculară devine imperios necesară. Spre deosebire de ischemia critică, în care condiționarea ischemică treptată promovează dezvoltarea vaselor colaterale care mențin perfuzia membrelor, întreruperea acută a fluxului arterial cu ischemie acută a membrelor amenință integritatea membrului dacă nu se efectuează o revascularizare promptă. Acești pacienți necesită evaluarea unui specialist vascular în regim de urgență (patru - șase ore).
Un pacient care dezvoltă ischemie critică de membre prezintă un risc de amputație la un an de 30% și mortalitate din orice cauza la cinci ani de 50%, rata globală de supraviețuire fiind în acest caz mai scăzută decât în cazul mai multor tipuri de cancer.
Boala arterială periferică este adesea un indicator al afectării bolii vaselor cerebrale și coronare, crescând în consecință riscul de accident vascular cerebral, infarct miocardic, dar și de anevrism de aortă abdominală.
Factorii de risc asociați dezvoltării BAP:
- hipertensiunea arterială, diabetul zaharat,
- boala cronică de rinichi,
- dislipidemia,
- obezitatea,
- sedentarismul,
- dieta dezechilibrată din punct de vedere nutrițonal
- și fumatul.
Prezența a trei sau mai mulți dintre acești factori de risc modificabili împreună cu factorii genetici contribuie la ateroscleroza extremităților inferioare, conferind astfel o creștere a riscului de apariție a bolii vasculare de până la 10 ori.
