Identificat înca din 1943 de către Leo Kanner ca “un sindrom comportamental infantil ce provoacă o invaliditate gravă şi afectează mai ales sexul masculin (M / F = 4/1)”, autismul este caracterizat de o simptomatologie complexă şi variată. Aceasta apare în primii 3 ani de viaţă şi duce, în cele mai multe cazuri, la un deficit de exprimare, de relaţionare, şi deseori, intelectual.
Toate acestea îl fac pe autist să se izoleze de realitatea care îl înconjoară, fiindu-i imposibil sau foarte dificil să comunice cu alţii sau să trăiască în mod autonom, uneori chiar şi în prezenţa unui IQ normal.
Scopul acestei lucrări este acela de a propune ”stresul oxidativ” ca o “cauză” posibilă, sau, mai bine zis, una dintre “cauzele” posibile ale autismului, fără ca prin aceasta să excludem alte modele etiopatogenetice.
Aşa cum a fost definit în 1985 de către H. Sies, prin “stres oxidativ” se înţelege un “raport dintre starea pro-oxidantă (radicali liberi) şi starea anti-oxidantă (anti-radicali liberi), raportul fiind în favoarea primei”.
In multe tulburări mentale (Alzheimer, Parkinson, schizofrenie,….), incluzând în acestea şi autismul, a fost evidenţiată prezenţa unui “stres oxidativ” persistent. Creierul este în mod deosebit sensibil la efectele negative ale radicalilor liberi deoarece prezintă o înaltă concentraţie de:
- Membrane bogate în acizi graşi polinesaturaţi
- Mitocondrii
- Biomolecule neurotransmiţătoare bogate în electroni
- Celule post-mitotice slab diferenţiate
- Oxigen
Din acest punct de vedere, au fost examinate două situaţii observate de către noi în cazul autismului, care ar putea determina un “stres oxidativ”:
Intoxicaţia cu metale grele
Sindromul intestinului permeabil
Intoxicaţia cu metale grele
Am examinat nivelul mineralelor toxice prin analiza minerală de ţesut (AMT) pe firele de păr în spectrofotometrie la emisia de plasmă.
In eşantionul de 20 de subiecţi autişti observaţi de către noi, a crescut în mod constant “totalul toxic”; în plus, în 50% din cazuri, metalul toxic cel mai des întâlnit este plumbul. Aceasta depinde, probabil, de faptul că procesul de dezintoxicare cel mai afectat este (reacţia celei de-a II-a faze).
Sindromul intestinului permeabil
Sindromul intestinului permeabil (denumit şi Leaky Gut Syndrome) a fost observat în aproximativ 40% din copii autişti.
Creierul lor este expus aşadar la cantităţi ridicate de substanţe toxice de provenienţă gastro-intestinală din cauza unei “anormale permeabilităţi intestinale”.
Sindromul Leaky Gut este evidenţiat cu ajutorul testului de ‘celobioza’, un zahar dizaharat hidrosolubil şi nemetabolizant.
Cele doua condiţii examinate:
- Intoxicarea cu metale preţioase
- Sindromul intestinului permeabil
sunt ambele în măsură să creeze un “stres oxidativ”.
Acesta, la rândul său, poate “bloca” sistemele neurotransmiţătoare cu posibile consecinţe de “tulburări de comportament”. De aici rezultă posibila corelaţie între “stresul oxidativ şi autism”.
Azi dispunem de instrumente de diagnosticare foarte sofisticate dar în acelaşi timp uşor de utilizat şi non-invazive. Trebuie amintitte:
FORT (test care arată prezenţa radicalilor liberi din sânge)
HMS (analiza minerală a ţesutului corelata cu grupa sanguina)
UDT (testul uro-digestiv: ‘celobioza’ şi ‘indacano’ in urina)
EIT Plus (ecointestinal test : fecale şi urina)
(Traducere-fragment din prelegerea susţinută de Dr. Stanislao Aloisi cu ocazia Conferintei cu tema: Nutriţie, Stres Oxidativ şi Autism organizată de Ditaro Internaţional în Bucureşti 15 Noiembrie 2008)
Dr . STANISLAO ALOISI
Medic chirurg
Specialist în nutritie şi diete
Specialist în nefrologie
Ditaro International
