Analizând fenomenul îngrijorător al supraponderii şi obezităţii, experţii nu se mai concentrează doar pe obiceiurile alimentare ale individului, ci iau în considerare întregul său stil de viaţă. O persoană suplă, dar căreia îi lipseşte condiţia fizică, din cauza lipsei implicării în activităţi fizice, este mai predispusă riscului de boli cronice (boli cardiovasculare, diabet, etc.), decât un individ uşor supraponderal, dar care are o condiţie fizică bună, ca rezultat al implicării în activităţi fizice regulate. Pentru a atinge o greutate corporală sănătoasă, ideal ar fi, desigur, să combinăm o dietă echilibrată cu activităţi fizice regulate.
Dezideratul nu este de neglijat, în condiţiile în care, în prezent, supraponderea şi obezitatea se numără printre cele mai alarmante probleme de sănătate. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) „în întreaga lume, obezitatea a ajuns la un nivel de două ori mai mare decât în 1980. În 2008, peste 1.4 miliarde de adulţi de peste 20 de ani erau supraponderali. Dintre aceştia, peste 200 de milioane de bărbaţi şi aproape 300 de milioane de femei erau obezi...” OMS defineşte supraponderea şi obezitatea drept „acumulări anormale sau excesive de grăsimi, care reprezintă un pericol pentru sănătate.” OMS declară: „cauza fundamentală a obezităţii şi supraponderii este un dezechilibru energetic între aportul caloric şi numărul caloriilor arse”, din cauza unui consum global crescut de alimente cu un conţinut caloric ridicat şi unei scăderi a implicării în activităţi fizice.
Desigur că scăderea nivelului implicării în activităţi fizice nu diminuează importanţa unei diete echilibrate, care joacă un rol esenţial. Supraconsumul de calorii, indiferent de grupa de alimente sau băuturi din care acestea provin, implică nu doar un risc de îngrăşare, ci şi de apariţie a altor efecte negative asupra sănătăţii, precum posibilitatea reală de a dezvolta boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 şi anumite tipuri de cancer.
Impactul activităţii fizice asupra sănătăţii
În schimb, pentru a vedea rezultatele benefice ale activităţii fizice asupra sănătăţii tale nu e nevoie să devii atlet. Într-un interviu publicat în The New York Times, prof. Steven Blair afirmă că doar 30 de minute de exerciţii fizice, la intensitate moderată (cum ar fi mersul într-un ritm mai alert) de cinci ori pe săptămână, sunt suficiente pentru a reduce riscul mortalităţii cu 50%, iar practicarea de exerciţii fizice la un nivel scăzut, spre exemplu 10 sau 15 minute pe zi, poate avea, de asemenea, avantaje.
Cât despre beneficii în sine, acestea sunt cuantificabile. Un studiu publicat în 2012 în „Jurnalul European de Cardiologie” indică faptul că, dintr-un total de mostre prelevate de la peste 43.000 de subiecţi, 29,7% au fost clasificaţi ca fiind obezi, pe baza procentajului de grăsimi din organism, însă aproximativ jumătate dintre aceştia au fost declaraţi „sănătoşi din punct de vedere metabolic”. Altfel spus, nivelurile de colesterol, tensiune arterială şi glicemie (în condiţii de repaus alimentar), împreună cu alţi factori metabolici, au fost normale – în ciuda surplusului de kilograme.
Cea mai importantă descoperire a acestui studiu a fost faptul că, odată cu introducerea activităţii fizice în analiză, riscul de boli cardiovasculare sau de cancer la subiecţii obezi, „sănătoşi din punct de vedere metabolic”, care practicau în mod regulat activităţi fizice, a fost acelaşi ca şi în cazul subiecţilor cu o greutate normală, şi cu 30%-50% mai scăzut în comparaţie cu cel al subiecţilor obezi, care nu practicau deloc activităţi fizice.
Mişcări mici cu beneficii mari
Scepticii s-ar putea întreba: „Ar putea fi telecomanda – mai degrabă decât mâncarea pe care o consumăm – responsabilă pentru obezitate?” Răspunsul este că dieta adecvată şi implicarea în activităţi fizice formează un ansamblu, iar beneficiile nu vor apărea daca ne concentrăm numai pe una dintre aceste componente. Pentru a ne putea gestiona greutatea şi pentru a obţine beneficii din practicarea activităţii fizice, ne putem schimba stilul de viaţă treptat şi nu în mod drastic. Oricum, rezultatele unor schimbări bruşte, precum dietele drastice de pierdere în greutate, nu sunt, de regulă, de durată. O dietă echilibrată, prin care se evită aportul caloric excesiv, lipsită de interdicţii extreme sau stricte, alegerea scărilor în detrimentul liftului, mersul zilnic într-un ritm mai alert... toţi aceşti paşi mărunţi, combinaţi, contează extrem de mult.
Activitatea fizică regulată are numeroase beneficii, nu doar obţinerea unui bun echilibru energetic. Pe lângă faptul că ne ajută să fim sănătoşi şi să ne gestionăm greutatea, activitatea fizică reduce riscul bolilor cardiovasculare, infarctului, tensiunii arteriale şi diabetului şi ne ajută să ne păstrăm starea de bună dispoziție şi de bine.
