Deciziile de investire în formarea profesională a personalului medical se vor putea face de acum înainte pe baza unor date actualizate, reale. La sfârşitul unor cercetări care au durat 6 luni, RSC a făcut publice rezultatele Studiului privind nevoile de formare şi organizare a resurselor umane din organizaţiile de sănătate, parte a proiectului “MEDAS – Instruirea medicilor şi a asistentelor medicale din spitale în management şi utilizarea noilor tehnologii”.
Studiul, în care au fost implicate aproximativ 1000 de cadre medicale şi 400 de pacienţi din 4 regiuni (Bucureşti-Ilfov, Sud Muntenia, Sud-Est şi Sud-Vest Oltenia) respectiv 10 judeţe (Constanţa, Tulcea, Bucureşti, Ilfov, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Dolj, Gorj şi Mehedinţi), a surprins situaţia formării profesionale a cadrelor medicale din România şi a identificat totodată nevoile de dezvoltare în competenţe extra-medicale. „Studiul s-a dorit o monografie şi o diagnoză a situţiei formării profesionale a personalului din unităţile sanitare, în alte domenii decât cel medical. Seminariile, discuţiile cu cadrele medicale, documentarea şi cercetarea au dus la rezultate mai mult decât concludente pentru activităţile din proiect : există nevoie de formare în domeniul extra-medical, există deschidere către cunoaştere şi dezvoltare prin cursuri în aceasă direcţie, se doreşte instruire şi se constientizează importanţa dobândirii de competenţe complementare”, afirmă Loredana Neagoe, coordonatorul executiv al proiectului.
Proiectul MEDAS este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în oameni!” şi se desfăşoară pe o perioada de 36 de luni. Proiectul implică derularea a 2 programe de instruire ce se adresează unui număr total de 880 de persoane angajate în spitale pe poziţii de conducere şi operative, oferindu-le acestora posibilitatea de îmbunătăţire a competenţelor de management, comunicare şi utilizare TIC, permiţându-le o mai bună adaptare la cerinţele europene din domeniul sanitar.
SATISFACŢIA PACIENŢILOR ÎN COMUNICAREA CU CADRELE MEDICALE
Investigarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în interacţiunea pe care o presupune actul medical a arătat că majoritatea celor chestionaţi (71,5%) au un nivel mediu al satisfacţiei în ceea ce priveşte comunicarea cu cadrele medicale. 14% se declară nemulţumiţi de maniera în care comunică cu personalul medical, în timp ce 14,5% sunt mulţumiţi cu privire la acest aspect.
Pentru îmbunătăţirea interacţiunii, medicul/asistentele medicale ar trebui să-şi adapteze comunicarea la contextul existent şi să angajeze pacientul în comunicare. O comunicare eficientă va duce la pacienţi mulţumiţi şi la un sistem medical într-adevăr centrat pe nevoile pacientului.
NEVOIA DE FORMARE A ASISTENTELOR MEDICALE
Nivelul de instruire existent în domenii extra-medicale (comunicare, relaţii publice, tehnologia informaţiilor şi calculatoare, utilizarea internetului, limba engleză) a reieşit din centralizarea mai multor date. Potrivit acestora, 59,84% dintre asistentele medicale nu au participat la cursuri în domeniul tehnicilor de comunicare, iar 79,4% din respondenţi nu au urmat cursuri de relaţii publice. De instruire în domeniul tehnologiei informaţiei şi calculatoarelor 
au beneficiat mai mult de jumătate din respondenţi (56,94%), majoritatea apreciind că sunt de nivel mediu în utilizarea calculatorului (57,3%) și a internetului (47,7%). Nivelul cunoştinţelor de limba engleză a cadrelor medicale este scăzut: 39,3% sunt începătoare, 33,7% au un nivel mediu, avansat doar 3,7%, iar 23,3% nu cunosc deloc limba engleză.
Pe de alta parte cadrele medicale medii apreciază ca importantă participarea la cursuri extra-medicale şi îşi arată disponibilitatea pentru a participa la astfel de cursuri. Majoritatea (43,7%) sunt dispuse să petreacă 1-2 ore pe săptămână pregătindu-se în domenii extra-medicale. 21,8% ar acorda 2-3 ore pregătirii personale, iar 12,7% mai mult de 3 ore. Mai mult de jumătate (59,3%) au afirmat că sunt dispuse să urmeze cursuri în weekend.
Mai mult de jumătate dintre asistentele medicale consideră că pregătirea extra-medicală le-ar ajuta considerabil în dezvoltarea carierei: 32,56% apreciază că astfel de cursuri ar ajuta mult, iar 20,49% foarte mult. 26,45% dintre asistente apreciază că pregătirea suplimentară, în afara celei medicale, ar asigura o creştere mică a veniturilor. Un procent destul de mic dintre respondenţi apreciază că această creştere este una mare (15,7%) sau foarte mare (8,47%).
NEVOIA DE FORMARE A MEDICILOR
Studiul arată că majoritatea cadrelor medicale superioare (75,9%) nu au beneficiat de instruire în domeniul relaţiilor publice. Un procent destul de scăzut din rândul lor (37,5%) a participat la cursuri în domeniul tehnologiei informaţiei şi calculatoarelor, majoritatea apreciind că sunt de nivel mediu în utilizarea calculatorului (58,9%) și a internetului (50,8%). În ceea ce priveşte nivelul cunoştinţelor de limba engleză, 50,7% au cunoştinţe de nivel mediu, 25% de nivel începător şi 16,1% de nivel avansat. 8,2% dintre medici nu cunosc deloc limba engleză.
Medicii apreciază ca importantă participarea la cursuri extra-medicale. Cei mai mulţi (41,6%) sunt dispuşi să petreacă 1-2 ore pe săptămână pregătindu-se în domenii extra-medicale. 27,4% ar acorda 2-3 ore pregătirii personale, iar 14,4% mai mult de 3 ore. 52,69% au afirmat că sunt dispuşi să urmeze cursuri în timpul weekend-ului.
O mare parte dintre medici (34,8%) consideră că pregătirea suplimentară, în afara celei medicale i-ar ajuta mult în dezvoltarea carierei, sau chiar foarte mult (16,3%). În schimb, majoritatea apreciază că pregătirea suplimentară extra-medicală ar asigura o creştere foarte mică (27,4%), respectiv mică (25,6%) a veniturilor.
NEVOIA DE FORMARE A TOP MANAGEMENTULUI
Nivelul de instruire a top managementului în domenii extra-medicale este scazut. 50% nu au parcurs cursuri de management organizaţional strategic. 57,14% au afirmat că nu au luat parte la cursuri de managementul unităţilor de sănătate publică. 80% nu au pregătire în domeniul managementului de resurse umane. Managementul financiar al achiziţiilor este un domeniu spre care nu s-a orientat niciunul dintre respondenţi. 71,5% au răspuns că nu au studii sau cursuri în această arie, iar 28,6% nu au oferit un răspuns la această întrebare. 85,7% nu au participat la cursuri în domeniul relațiilor publice, in timp ce majoritatea respondenţilor (71,4%) au apreciat că nu au studii în domeniul tehnologiei informaţiei şi calculatoarelor.
În ceea ce priveşte importanţa acordată instruirii extra-medicale, majoritatea top managerilor (57,1%) ar acorda 2-3 ore în cursul unei săptămâni pentru pregătirea în alte domenii decât cel medical. Aceştia sunt urmaţi de respondenţii care ar aloca mai mult de 3 ore pregătirii extra-medicale. Doar 14,3% ar fi putea să acorde 1-2 ore pe săptămână, pentru cursuri în afara celor medicale.
42,9% apreciază că pregătirea suplimentară în afara celei medicale i-ar ajuta în dezvoltarea carierei, iar un procent asemănător (42,86%) consideră că o pregătire suplimentară, în afara celei medicale, ar asigura o creştere foarte mică a veniturilor.
CONCLUZII
Formarea de specialişti, care să facă faţă diverselor provocări de natură medicală, dar care să posede şi abilităţi de comunicare, de luare de decizii, de construire a echipelor şi de lucru în echipe multidisciplinare, abilităţi manageriale, abilităţi şi cunoştinţe de operare pe calculator, este o necesitate şi ar trebui să ocupe un loc aparte în strategia de îmbunătăţire a sistemului sanitar romanesc. Aceasta este cea mai bună fundaţie pe care se poate clădi o investiţie durabilă, care să ducă la beneficii reale: calitate în serviciile medicale, eficienţă în serviciile oferite pacienţilor, performanţă în managementul unităţilor sanitare.
Pentru mai multe informații vizitați www.fseromania.ro si www.proiect-medas.ro.
