Prevalenţa estimată a alergiei la ou variază între 1,6 şi 3,2% şi este cea de-a doua cauză ca şi frecvenţă a alergiilor alimentare la copii după laptele de vacă. În mod obişnuit, cea mai uzuală metodă de abordare a alergiei la ou este evitarea completă a consumului acestuia, respectiv a componentei care produce alergia.
Compuşii derivaţi din ou sunt aproape omniprezenţi în produsele alimentare din comerţ sau în cele gătite şi excluderea acestora este dificil de controlat.
Din aceste motive, autorităţile, producătorii şi cercetătorii încearcă abordări care să scadă riscul expunerii persoanelor alergice:
dezvoltarea de procese de producţie care prin metode fizice şi chimice să ducă la obţinerea de produse hipoalergizante,
dezvoltarea unor kituri comerciale pentru depistarea cu uşurinţă şi mare sensibilitate a compuşilor derivaţi din ou.
a) Metodele de procesare ale alimentelor, în general, scad alergenicitatea, proteinele sunt într-o stare denaturată, prin acestea reducându-se potenţialul alergizant.
Procesarea termică este utilizată pentru modificarea texturii şi accentuarea aromelor şi pentru asigurarea securităţii microbiologice. Pe baza unor studii s-a constatat in vivo scăderea sau chiar dispariţia reacţiilor de tip alergic la pacienţii care au consumat ou prelucrat termic (fiert, fript), dar datele sunt puţine.
Fragmentarea enzimatică tentează la ou eliminarea unor epitopi.
Un obstacol care trebuie depăşit în procedura de hidroliză enzimatică a oului este acela al menţinerii proprietăţilor proteinelor din ou (spumare şi gelificare).
Radiaţiile γ sunt utilizate în industria alimentară la doze peste 3kGy pentru asigurarea calităţii bacteriologice a derivatelor de albuş. Există studii care arată o scădere semnificativă în conţinutul de ovalbumină după iradiere.
b) Detectarea, evidenţierea alergenilor oului în produsele alimentare
Produsele de ou sunt frecvent adăugate în procesarea alimentelor în scopuri foarte specifice (ex.emulsificatori, agenţi de gelificare). Cuantificarea în analiza alimentelor este importantă atât pentru a corespunde cerinţelor legale de etichetare a produselor cât şi pentru avertizarea pacienţilor alergici.
Aceste metode, în mod ideal trebuie să fie specifice, sensibile şi rapide.
Aşa cum se poate concluziona din cele prezentate mai sus, există multe obstacole în cuantificarea contaminării cu ou în matricele alimentare. Eficienţa extragerii proteinelor de ou din alimentul studiat este în directă corelaţie cu interpretarea testelor şi un randament scăzut de extracţie duce la rezultate false.
Din cauza acestor limitări, depistarea alergenilor în produsele alimentare poate să fie insuficientă pentru siguranţa consumatorului alergic.
Noi tendinţe
Odată stabilit diagnosticul alergiei la unul din compuşii oului, pe lângă metodele utilizate în industria alimentară pentru identificarea şi scăderea riscului la expunere se tentează prevenirea apariţiei reacţiilor alergice şi intervenţia terapeutică în modificarea cursului natural al afecţiunii.
Dieta de evitare sau excludere
Provocările în legătură cu această tentativă sunt cele legate de complianţa pacientului, eventualele carenţe nutriţionale care pot să apară şi impactul social (imposibilitatea de a utiliza produse comercializate industrial, de a mânca la restaurant, şcoală).
Imunoterapia orală sau inducerea specifică a toleranţei
Încercările de scădere a reactivităţii subiecţilor alergici sunt cuprinse în termenul de inducere specifică a toleranţei orale, aceasta s-a tentat în diferite studii pe animale şi mai recent şi la om.
Asemenea studii demonstrează beneficiul important în scăderea reactivităţii la ou, în funcţie de doza de expunere şi scăderea riscului de reacţii severe la expunerea accidentală.
Noi tendinţe în imunoterapia alergiei la ou
Abordările imunoterapiei sunt împărţite în specifice şi nespecifice. Imunoterapia specifică (SIT) ţinteşte individual alergenul responsabil pentru afecţiunea pacientului în timp ce imunoterapia nespecifică are ca scop modularea sistemului imun într-o manieră alergen-independentă.
SIT s-a dovedit efeicientă în afecţiunile alergice cauzate de alergeni inhalatori dar nu a fost încurajată în alergiile alimentare datorită ratei mari de efecte adverse.
Comea
Doamna doctor, te iubesc!
Jan. 10, 2014, 11:24 a.m.