(continuare din numărul trecut al revistei)
Majoritatea cazurilor care se prezintă cu dureri de spate, în special cu localizare lombară, se vindecă în urma fizioterapiei şi/sau a tratamentului medicamentos. Statisticile arată că 90% dintre persoanele cu dureri acute se vindecă într-o lună, iar la 60% durerile se remit într-o săptămână. Chiar şi o parte dintre cei cu dureri severe, provocate de hernii de disc, pot obţine o ameliorare cu tratament conservator (nu necesită intervenţie chirurgicală), însă într-o mică proporţie durerea persistă şi se cronicizează. Dacă durerea nu se remite la analgezice obişnuite, precum meloxicam, ibuprofen, diclofenac sau dacă este bruscă şi severă, este necesar să se consulte medicul.
De multe ori, examenul fizic şi împrejurarea în care s-a instalat suferinţa orientează medicul asupra diagnosticului. În unele cazuri, sunt necesare şi alte examene şi investigaţii, precum examenul ginecologic, dacă se bănuieşte că durerea lombară provine de la o afecţiune pelvină (anexită, endometrioză, chist ovarian rupt), examen radiologic, CT sau examen RMN, eventual diagnostic electromiografic şi determinarea vitezei de conducere nervoasă (viteza de conducere a impulsului în nerv).
Tratamentul formelor uşoare cuprinde medicaţie analgezică pentru combaterea durerii, antiinflamatoare pentru reducerea inflamaţiei locale, miorelaxante, program de exerciţii fizice special conceput, fizioterapie, precum şi terapii alternative, ca acupunctura, reflexoterapia, masajul. În formele grave, dacă terapiile prezentate mai sus nu au avut succes sau dacă la baza durerii stă o hernie de disc severă, o tumoră sau alte afecţiuni organice, este necesară intervenţia chirurgicală, care poate fi clasică sau laparoscopică.
Prevenirea durerilor de spate se poate realiza astfel:
• Se evită mişcările bruşte, mai ales dacă musculatura spatelui nu este încălzită (prin mişcare). Dacă mergem la sală, înainte de începerea programului de antrenament este bine să ne încălzim articulaţiile şi musculatura prin efectuarea unor exerciţii uşoare de stretching.
• Se evită ridicarea unor greutăţi prea mari prin aplecarea în faţă a trunchiului. Când vrem să ridicăm ceva de jos, nu aplecăm trunchiul de la mijloc, folosind coloana şi musculatura spatelui, ci ne vom aşeza pe vine, prin tripla flexie a articulaţiilor membrului inferior - şold, genunchi, gleznă - şi apucăm obiectul, după care ne vom ridica folosind doar musculatura picioarelor şi menţinând spatele drept.
• Dacă stăm foarte mult aşezaţi pe scaun, la birou, ne vom asigura că spatele este sprijinit şi drept, unghiul format de coapse cu trunchiul, la nivelul şoldului, fiind de 120 grade.
• Se evită ortostatismul prelungit - poziţia stând în picioare -, iar dacă acest lucru nu este posibil se încearcă să se facă pauze în care să se stea jos sau se vor face mici deplasări pe distanţe scurte.
• Se evită poziţiile vicioase care cresc tensiunea în articulaţiile coloanei vertebrale, dar şi cele coxofemurale sau ale şoldului, de exemplu poziţia picior peste picior.
• Vom combate obezitatea şi sedentarismul.
• Se va efectua în mod regulat activitate fizică, pentru a menţine tonusul musculaturii.
• Ne vom alimenta sănătos, vom bea suficiente lichide şi vom renunţa la fumat şi la consumul exagerat al băuturilor alcoolice.
Facebook Dr. Georgiana-Ozana Tache
Blog Dr. Georgiana-Ozana Tache