Dr. Diana Grigoriu
Exoftalmia se defineşte ca o proeminenţă anormală a unuia sau a ambilor ochi în raport cu orbita (gr. exo = în afară şi ophtalmos = ochi).
Când exoftalmia este bilaterală, de multe ori evoluţia este lentă şi aspectul devine vizibil după un timp mai îndelungat, când ea devine semnificativă. Aceasta este o manifestare frecventă în cadrul unor afecţiuni generale, în hipertiroidie (boala Basedow-Graves), dar poate însoţi şi unele infecţii, inflamaţii, tumori.
Când exoftalmia este unilaterală, o cauză importantă poate fi împingerea globului ocular de către o tumoră situată în orbită (pornind de la nerv optic, muşchi, vase). În acest caz exoftalmia este progresivă şi nedureroasă şi se poate însoţi de scădere importantă de vedere. De aceea, orice exoftalmie trebuie foarte atent examinată, tratată şi urmărită. Este mai uşor de observat cea unilaterală decât cea bilaterală prin asimetria apărută între cei doi ochi.
Exoftalmia poate fi izolată sau asociată cu vedere dublă (diplopie), strabism, scăderea vederii, lăcrimare sau senzaţie de ochi uscat, ochi roşu, tensiune intraoculară crescută, dureri oculare, retracţie palpebrală.
Istoricul afecţiunii oferă date foarte importante privind modul de instalare a exoftalmiei (brutal sau progresiv), evoluţia ei, precum şi alte boli asociate.
Cauza poate fi determinată prin diferite teste (radiografie de orbita, CT, RMN, ecografie, arteriografie carotidiană) împreună cu un examen oftalmologic complet şi examene endocrinologic, neurologic şi ORL.
Cea mai frecventă cauză de exoftalmie uni sau bilaterală la adulţi este cea de origine tiroidiană. Tratamentul în acest caz vizează atât boala de bază (prin limitarea cantităţii de hormoni tiroidieni produşi de glanda tiroidă) cât şi rezolvarea consecinţelor acesteia.
Tratamentul bolii de bază este indicat de medicul endocrinolog, în timp ce afectarea oculară este urmărită şi tratată de medicul oftalmolog.
La început în hipertiroidie, pacientul poate să aibă doar un disconfort ocular, lăcrimare sau senzaţie de nisip în ochi, fotofobie, ochi roşii, obosiţi simptome care se pot ameliora cu lacrimi artificiale. Ulterior, poate să scadă vederea sau să apară vederea dublă.
Clipitul mai rar accentuează senzaţia de disconfort. În unele cazuri clipitul poate fi îmbunătăţit prin aplicarea de plăcuţe externe adezive pe pleoapa superioară, asigurând o închidere mai bună a pleoapelor.
Tratamentul diplopiei (vederii duble) de cauză tiroidiană este atât medical cât şi chirurgical.
În faza acută a bolii, tratamentul indicat constă în ochelari cu lentile prismatice (dacă sunt eficienţi) şi tratament medicamentos asociat uneori cu radioterapie.
Strabismul în cazul exoftalmiei apare ca urmare a modificărilor ce se produc la nivelul muşchilor extraoculari şi necesită corecţie chirurgicală când diplopia este supărătoare şi afectează calitatea vieţii pacientului. Această operaţie trebuie făcută în clinici specializate în strabism.
Această afecţiune tiroidiană se însoţeşte şi de manifestări clinice generale: tulburări de ritm cardiac, transpiraţii, intoleranţă la căldură, tremuraturi, nervozitate accentuată, scădere în greutate, simptome care ne pot orienta în stabilirea diagnosticului.
La copil, cea mai frecventă cauză de exoftalmie este celulita orbitară (o infecţie a orbitei), dar trebuie să excludem o eventuală tumoră. Celulita orbitară se caracterizează prin exoftalmie, ochi roşu dureros, pleoape umflate (edem palpebral), vedere dublă, durere la mişcarea ochilor. Tratamentul celulitei orbitare constă în antibiotice cu spectru larg, local şi general. O celulită orbitară netratată poate avea urmări foarte grave şi de aceea trebuie tratată de urgenţă.
Oftalmologul are un rol esenţial în cazurile de exoftalmie, atât în etapa de diagnosticare cât şi în cea terapeutică, monitorizarea pacientului oferind date valoroase despre eficienţa tratamentului aplicat.
Colaborarea cu medicii de alte specialităţi este extrem de importantă.
popescu
Buna ziua am si eu o intrebare ; persoanele care au aceasta boala exfoltamie au voie sa conduca ? \r\nva multumesc anticipat
April 17, 2013, 4:51 p.m.valeria
vad ca toti doctorii descriu simptomele bolii BASEDOW dar nici unul nu da un tratament cit de cit - toti se invirt in jurul subiectului - stau si ma intreb cum luati diplome pentru o lucrare inceputa si neterminata - CAREA AR FI DE EXEMPLU TRATAMENTUL CHIRUGICAL AL EXOFTALMIEI - GRAVES BASEDOW Astept un raspuns dar care sunt sigura ca nu va veni
May 16, 2014, 1:07 p.m.daniela cioplean
Buna ziua,\r\nTratamentul chirurgical al exoftalmiei din boala Graves consta in decompresiune orbitara si ulterior, daca este necesar corectarea chirurgicala a retractiei palpebrale.\r\nDecompresiunea orbitara consta in eliminarea a unei parti din tesutul grasos si fibros orbitar precum si "sculptarea" tesutului osos astfel inact ochiul sa se repozitioneze in orbita. Rezultatele sunt exceptionale daca interventia este facuta de un mediic oftalmolog specializat in Orbita asa cum este doctorul Dan Georgescu care lucreaza in clinica noastra, Oftapro. Va putem trimite cateva poze de pacienti operati pentru a va face o imagine mai precisa.\r\nCu stima,\r\nDr. Daniela Cioplean
May 16, 2014, 5:22 p.m.Denisa
Buna ziua ! M-ar interesa sa stiu mai multe despre tratamentul chirurhical al exoftalmiei din boala Basedow Graves.
March 28, 2015, 7:09 p.m.Dr Dan Georgescu
Buna ziua, Exista doua indicatii distincte pentru decompresia orbitei (marirea spatiului din jurul ochiului) in boala Graves: decompresia in urgenta a peretelui medial la apexul (virful) orbitei pentru neuropatia optica compresiva si decompresia peretelui lateral (rareori asociata cu decompresia peretelui medial) pentru tratamentul functional si estetic al exoftalmiei. In ziua de azi, decompresia peretelui inferior este rareori utilizata si asta numai dupa ce peretii lateral si medial au fost deja decomprimati. Decompresia plafonului orbitei este absolut contraindicata in aceasta afectiune, pentru ca rezultatul este hernierea creierului in orbita cu agravarea exoftalmiei si a neuropatiei optice. Decompresia peretelui medial al orbitei se face de obicei in urgenta pentru salvarea vederii in cazul neuropatiei optice compresive care nu raspunde la tratamentul antiinflamator cu glucocorticoizi pe o durata de maxim doua saptamini. Nu trebuie niciodata asteptat mai mult de doua saptamini inainte de a efectua decompresia nervului optic, altfel neuropatia (afectarea vederii) poate fi ireversibila. Este o interventie care se poate efectua in ambulator sub anestezie generala, dureaza aproximativ o jumatate de ora si poate reda vederea (mai mult sau mai putin complet) in majoritatea cazurilor, in functie de durata compresiei nervului optic. Interventia se realizeaza printr-o incizie minima in interiorul pleoapelor, in coltul intern al ochiului si nu lasa cicatrice. Decompresia peretelui lateral al orbitei este interventia de electie pentru pacientii care nu au neuropatie optica sau vedere dubla si sunt jenati de proeminenta ochilor atit din punct de vedere estetic cit si din cauza uscaciunii. Aceasta interventie se efectueaza deasemenea in ambulator, cite un ochi pe rind, sub anestezie generala si dureaza aproximativ o ora. Incizia este in pliul natural al pleoapei superioare si nu lasa cicatrice; in plus firele se absorb singure si sunt plasate sub piele. Interventia implica frezarea portiunii posterioare a peretelui latral al orbitei (trigonul sfenoidal) care este practic situat in spatele ochiului si permite un recul al globului ocular de pina la 6 mm. Este de obicei combinata cu o decompresie de grasime orbitara (grasimea care in mod normal se gaseste in jurul ochiului) si care permite intre 3 si 5 mm aditionali de recul al globului ocular. Totul se efectueaza prin aceasi incizie in pliul palpebral superior, in acelasi timp operator. Avantajul esential al decompresiei peretelui lateral fata de cel medial sau inferior este ca nu produce strabism (vedere dubla) la pacientii care nu prezinta acest simptom inainte de interventie si nu il agraveaza la pacientii care au deja un grad de strabism preoperator. Pentru pacientii care nu prezinta strabism, reconstructia estetica si functionala a pleoapelor se poate face in acelasi timp operator cu decompresia peretelui lateral al orbitei. In prezenta strabismului preoperator, se efectueaza dupa ce acesta a fost corectat de catre un chirurg oftalmolog specializat in strabism. Clasic, operatia de strabism se face dupa decompresia orbitei insa tehnicile moderne de decompresie a peretelui lateral care nu produc si nu agraveaza strabismul au permis pacientului sa aleaga secventa interventiilor in functie de jena principala. Reconstructia estetica si functionala a pleoapelor asigura corectia retractiei palpebrale superioare si inferioare si eliminarea excesului inestetic de grasime din pleoape printr-o incizie clasica de blefaroplastie care nu lasa cicatrice. Aceasta incizie este la nivelui pliului natural al pielii in cazul pleoapei superioare. In cazul celei inferioare, incizia este in interiorul pleoapei, la nivelul conjunctivei si nu este vizibila. Interventia se face in ambulator (pacientul pleaca acasa dupa 1-2 ore), de obicei sub anestezie locala cu sedare intravenoasa si dureaza aproximativ o ora. Recuperarea este identica cu cea a blefaroplastiei estetice si dureaza aproximativ 2-3 saptamini. Reabilitarea estetica si functionala in cazul orbitopatiei distiroidiene se realizeaza in momentul in care pacientul a intrat in faza stabila (inactiva) a bolii autoimune si cind (daca este cazul) s-a lasat de fumat de cel putin 3 luni. Dificultatea rabilitarii estetico-functionale in cazul majoritatii pacientilor consta in asteptarea conversiei din faza activa in cea inactiva a bolii, care poate dura intre 6 luni si un an. Dr Dan Georgescu, MD, PhD Oculoplastician
March 29, 2015, 10:22 p.m.