Interviu realizat cu Prof. Dr. Ion Bruckner, Președintele Societății Române de Medicină Internă
Internistul trebuie să cunoască fiecare specialitate, medicina internă bazându-se pe pluridisciplinaritate. Ce afecțiuni sunt mai greu de diagnosticat și pot pune în dificultate un internist?
Internistul trebuie să cunoască fără îndoială fiecare specialitate. Misiunea sa primară este diagnosticul. Pacientul vine la medic cu un simptom oarecare, dar simptomele sunt nespecifice, ele pot sugera o boală, dar diagnosticul trebuie confirmat. Dacă pacientul se adresează direct unui specialist și acesta nu are cunoștințe de medicină internă, pot apărea grave greșeli de diagnostic. A doua misiune a internistului este integrarea afecțiunilor unui bolnav. În zilele noastre, dată fiind creșterea speranței de viață, cei mai mulți pacienți sunt vârstnici, cu mai multe și variate afecțiuni. Acestea trebuie prioritizate și tratamentele armonizate. În sfârșit, unele afecțiuni depășesc prin prevalență capacitatea de îngrijire a specialiștilor. Îngrijirea lor trebuie să revină medicilor de familie și, în cazuri mai dificile, interniștilor. În ceea ce privește dificultățile diagnostice, pot spune că în fiecare domeniu există situații dificile: bolile reumatice mixte, bolile hematologice, unele aritmii cardiace care pot pune probleme dificile.
Există afecțiuni cu care pacientul trebuie să trăiască și să se trateze toată viața dar, după o anumită perioadă, bolnavul întrerupe medicația. Ce poate face medicul în relația cu pacientul pentru educarea acestuia în vederea aderenței la tratament?
Aveți perfectă dreptate. Una dintre obligațiile oricărui medic ar fi educația terapeutică a bolnavilor. Pentru ca pacientul să devină în mod real un partener în tratarea propriei afecțiuni, el trebuie să înțeleagă gesturile medicilor, tratamentele prescrise. Această activitate cere însă mult timp, trebuie repetată periodic și ar trebui recunoscută administrativ și inclusă în program. Într-o consultație de 15 – 20 minute este foarte greu să ai timpul necesar și pentru educație.
Care sunt provocările medicului internist în contextul actual al sistemului sanitar românesc?
Principala provocare este definirea și menținerea rolului său în practica medicală. Medicul internist trebuie să fie medicul diagnostician al afecțiunilor complexe și medicul integrator al afecțiunilor multiple. În acest sens, el se situează la etapa următoare medicului de familie și pe treapta care precede medicul specialist.
Ce aport are evoluția tehnologiei în pregătirea următoarelor generații de medici?
Evoluția tehnologică a permis un imens progres în diagnostic și terapeutică. În terapeutică, dezvoltarea tehnologică este mai mult apanajul specialiștilor, dar în diagnostic medicul internist trebuie să fie familiarizat cu toate metodele moderne de diagnostic. Aceasta nu înseamnă însă că trebuie ignorat examenul clinic. Anamneza rămâne și va rămâne în continuare operația de bază a contactului cu pacientul, iar examenul fizic trebuie modernizat, trebuie eliminate metodele și manevrele cu aport diagnostic mic, dar trebuie menținute și perfecționate cele cu valoare.