As. Univ. Dr. Radu Tincu
Mai vechile infecții nosocomiale, actualmente infecții asociate actului medical reprezintă cel mai de temut coșmar al fiecarui sistem medical și implicit al spitalelor, secțiilor sau medicilor implicați în managementul pacienților. Nu prezența infecțiile asociate actului medical reprezintă problematica de management al sistemelor de sănătate publică, ci proporția în care aceste infecții apar. Nu există sisteme medicale care au reușit să elimine infecțiile asociate actului medical, însă exista preocupări constante și susținute menite să reducă cât mai mult procentul acestor infecții și implicit efectele dezastruoase pe care le determină, atât la nivelul sistemelor de sănătate, cât și local sau individual.
Infecțiile asociate actului medical reprezinta cauza cea mai importanta de mortalitate, mai ales atunci când discutăm de pacienți aflați în stare critică sau imunocompromiși. Infecțiile respiratorii, septicemiile, infecțiile urinare, infecțiile de plagă sau infecțiile gastrointestinale sunt cele mai frecvente infecții nosocomiale.
Infecțiile nosocomiale au devenit cu atât mai grave, cu cât în apariția lor au început să fie implicații germeni multirezistenți la antibiotice. Bacteriile multirezistente sunt responsabile de creșterea mortalității, dar și de o creștere exponențială a costurilor suportate de sistemele de sănătate. Atunci când privim costurile, nu trebuie să ne rezumăm doar la costul efectiv generat de actul medical (tratament medicamentos și/sau suportiv). Trebuie privit costul generat de creșterea duratei de spitalizare, mai ales în sectoarele de terapie intensivă, dar și supraaglomerarea secțiilor de terapie intensivă care trebuie în majoritatea cazurilor să acorde servicii de terapie intensivă acestor pacienți. Prin această blocare pe o perioadă mult mai lungă de timp a locurilor disponibile din spitale pentru tratamentul infecțiilor nosocomiale, alți pacienți nu pot beneficia de aceste servicii. In acest mod, dincolo de impactul economic al acestor infecții există și un impact socio-umanitar care nu poate fi neglijat. Prezența paciențiilor cu astfel de infecții în spitale, determină un cerc vicios, prin care pacienții contaminați cu bacterii multirezistente devin surse de infectare pentru pacienții neinfectați care sunt extrem de receptivi la infecție prin faptul că au un status imunitar deficitar sau există breșe fizice în apararea organismului (pacienți operați, arși, prezența dispozitivelor medicale invazive).
Infecțiile asociate actului medical sunt acele infecții care apar la un pacient internat în spital pentru o anumită patologie, altă decât cea infecțioasă. Din statisticile Organizației Mondiale a Sănătății peste 1.4 milioane de persoane prezintă infecții nosocomiale. Procentul de apariție al acestor infecții variază între 5-10% în țările dezvoltate, și ajunge până la 40% sau chiar mai mult în țările subdezvoltate.
Acceptarea faptului că există infecții asociate actului medical trebuie să reprezinte primul pas în strategiile de scădere a incidenței acestora. Din păcate de multe ori, spitalele se feresc să accepte procentul real al acestor infecții, de teama unor repercursiuni legale sau a unei imagini nefavorabile. Acest tip de abordare nu va putea rezolva situația, dimpotriva o va agrava. Pentru a putea implementa în mod real măsuri de reducere a infecțiilor nosocomiale, trebuie să acceptăm că acest tip de infectii există oriunde în lume. Cu cât procentul acestor infecții este mai ridicat într-un sector, cu atât măsurile de intervenție vor fi mai intense și susținute, iar bugetele alocate vor fi suplimentate. Nu se pot aloca bugete care să susțină programe de reducere a infecțiilor nosocomiale în mod real, în sectoare în care procentul acestor infecții este prezentat într-un mod artificial. Scăderea artificială o procentului real al acestor infecții va bloca toate strategiile de prevenție a infecțiilor asociate actului medical.
O serie de factori pot influența apariția infecțiilor asociate actului medical. Vârsta pacientului reprezintă un criteriu. Astfel vârstele extreme sunt cele mai afectate. Incidenta acestor infecții este cu atât mai ridicată cu cât numărul de paturi din spital este mai mare. Un alt element important care poate cuantifica riscul de apariție al acestor infecții îl reprezintă localizarea pacientului în spital. Astfel incidentă crește semnificativ atunci când pacientul este admis în secțiile de terapie intensivă, comparativ cu oricare altă secție din spital. Acest fapt nu înseamnă că secțiile de terapie intensivă sunt responsabile de această creștere a incidenței, ci mai degrabă de faptul că pacienții admiși în sectoarele de terepie intensivă sunt în stare critică, întrunind acele aspecte care țin de compromiterea imunității celulare/umorale, dar și a violării integrității barierelor naturale de protecție ale organismului.
Riscul de apariție a acestor infecții este crescut de prezența unor factori individuali printre care: utilizarea dispozitivelor medicale invazive (sonde de intubație, sonde urinare, catetere centrale), dar si de severitatea afecțiunii pentru care pacientul este internat, de spitalizări multiple și utilizare intensivă a antibioticelor, în special cele cu spectru larg.
Infecțiile nosocomiale asociate dispozitivelor medicale
Adeziunea bacteriană pe suprafața dispozitivelor medicale reprezintă o realitate, astfel încât orice dispozitiv medical poate fi colonizat prin adeziune de bacteriile aflate pe suprafată acestuia. Peste 60% din infecțiile asociate actului medical se realizează prin contaminarea dispozitivelor medicale invazive. Unele bacterii aderente care se fixeaza la suprafața bio-materialelor sunt capabile să producă anumiți exopolimeri gelatinoși insolubili care vor genera formarea biofilmului. Bacteriile cuprinse în acest biofilm vor fi protejate în fața răspunsului imun al gazdei, dar și al tratamentului antibiotic. În acest mod biofilmul crează un micro-habitat protectiv pentru bacteriile aflate în interior. Prin faptul că biofilmul reduce concentrația antibioticelor în interior, crează premisele selectării de bacterii rezistente și ofera mediul ideal în care bacteriile pot să își perfectioneze mecanismele prin care să capete rezistență.
În formarea biofilmului există mai multe etape. Dintre acestea, maturarea biofilmul reprezintă elementul care conferă protecție bacteriilor. După maturarea biofilmul, în structura acestuia pot să apară fisuri în zona exopolimerilor care va genera destabilizarea biofilmului cu detașarea unor fragmente de biofilm infectat.
Aceste fragmente vor emboliza în zonele distale ale dispozitivului medical, producând noi focare de infecție, amplificând în acest fel infecția sau generând episoade noi și repetate de infecție, eventual cu bacterii din ce în ce mai rezistente.
Măsuri de reducere a formării biofilmului
Identificând faptul că prezență dispozitivelor medicale și a bio-suprafețelor acestora reprezintă factori de risc în apariția infecțiilor nosocomiale, reducerea formării biofilmului este esențială în încercarea de scădere a incidenței acestor infecții.
Dispozitivele medicale „nobile”
Aplicarea pe suprafața unui dispozitiv medical a unui aliaj format din metale nobile se pare ca reprezinta o soluție prin care formarea biofilmului este blocată. Teoretic orice dispozitiv medical poate fi învelit în acest aliaj, însă până în acest moment tehnică este aplicată pentru sonde urinare, sonde de intubație și catetere venoase centrale. Alegerea acestor dispozitive medicale nu a fost întâmplătoare, considerând incidența infecțiilor asociate utilizării acestora, a gravității infecțiilor, dar și a costurilor de tratament.
Aliajul care se aplica, prin galvanizare, este format din trei metale: aur, argint si platină. Dispozitivul medical a cărui suprafață este acoperită cu acest tip de aliaj, în momentul în care este plasat într-o soluție fluidă-electrolitică (urină, sânge, secreție traheală) genereaza un curent galvanic la suprafață. Curentul galvanic este generat de aceste metale care au potențiale electrice diferite. Efectele acestor microcurenți galvanici vor determina o interferență cu structurile bacteriene de adeziune, în acest mod procesul de adeziune a bacteriilor pe suprafată dispozitivului este blocat. Mai mult decât această blocare electrică a adeziunii bacteriene, se pare ca microcurenții galvanici interferă și cu lanțul respirator bacterian.
Aplicarea aliajului de metale nobile pe suprafața dispozitivului medical va reduce adeziune bacteriilor și implicit, secundar formarea biofilmului. Formarea biofilmului reprezinta un condiție esențială, critică în dezvoltarea ulterioară a infecției. În plus blocarea formării biofilmului este extrem de importantă, având în vedere faptul că, din momentul formării acestuia bacteriile vor fi înglobate într-un mediu protector, în care eficiență sistemului imunitar și tratamentul antibiotic sunt ineficiente.
Acest tip de abordare este diferită de impregnarea dispozitivelor medicale cu argint ionic, în care dispozitivul medical elibereaza ioni de argint. În cazul aplicării aliajului de metale nobile (aur, argint, platină) nu se eliberează ioni de argint sau alte particule antimicrobine, astfel putem spune că aceste dispozitive sunt farmacologic inactive. Eficienta lor este determinate de apariția efectului galvanic.
Blocarea formării biofilmului și reducerea secundară a infecțiilor, reprezintă o abordare preventivă. Prin reducerea infecțiilor asociate dispozitivelor medicale, se va înregistra o scădere a complicațiilor și mortalității asociate actului medical, o reducerea a utilizării antibioticelor. Prin scăderea necesarului de antibiotice se va realiza o reducerea a rezistenței bacteriene la antibiotice. Pe lângă toate aceste date medicale, reducerea incidenței infecțiilor nosocomiale va determina scăderea costurilor si eficientizarea utilizării serviciilor medicale din spitale. Dincolo de strategiile intervenționale care privesc infecțiile asociate actului medical, strategiile preventive au avantajul de a interveni înainte ca fenomenul fiziopatologic să se producă. Din punct de vedere economic costurile generate de infecțiile asociate actului medical nu trebuie să se rezume doar la costul individual al pacientului. Este necesară o imagine mult mai largă în care trebuie să se regasească toate elementele care sunt pertubate de apariția acestor infecții, pornind de la pacientul infectat și ajugând la structurile locale ale spitalului și finalizând cu sistemul public de sănătate, în totalitatea lui.
