Prof. Univ. Dr. Streinu Cercel Adrian
Interviu realizat cu dl. Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu Cercel - Managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”
Interdisciplinaritatea în bolile infecțioase
În momentul de față bolile infecțioase nu mai sunt de sine stătătoare. De obicei ele evoluează pe o serie de patologii definite drept comorbidități. Astfel, un pacient poate să aibă mai multe afecțiuni dintre care una să fie infecțioasă. În contextul acesta este evident că medicul infecționist are nevoie de suportul celorlalte specialități. De exemplu, dacă există o determinare la nivelul sistemului nervos central, obligatoriu intră în joc neurologul și poate să intre în joc chiar și psihiatrul. Dacă are o afecțiune cardio-vasculară de fond, automat intră în joc cardiologul, dacă are o afecțiune digestivă, automat intră în joc gastroenterologul. Din acest punct de vedere se dezvoltă ceea ce se numește legătura cu diferite specialități. Astfel, pacientul este ceea ce se numește un pacient complex, poate să aibă mai multe determinări și poate să aibă nevoie de mai multe consulturi de specialitate.
Creșterea prevalenței bolilor cronice non-infecțioase
Sunt două aspecte:
Primul aspect este legat de creșterea speranței de viață, care atrage după sine comorbidități în măsura în care ele nu sunt prevenite. Numărul bolnavilor cu boli cronice a crescut pentru că și speranța de viață a crescut.
Al doilea aspect se referă la nevoile de îngrijiri, care cresc. Mai mult decât atât, s-au făcut progrese deosebit de importante în ceea ce privește modalitatea de abordare a pacientului complex. Astfel, în momentul de față discutăm de tipuri de investigații noi, de modalități de abordare a pacientului noi, de atitudini medicale noi și respectiv de servicii medicale noi.
Despre amenințările globale ale microbilor rezistenți la antibiotice
Problematica rezis-tenței germenilor la antibiotice este una binecunoscută și mai mult decât atât, a ajuns la nivel politic. Politicul începe să se implice în această problemă pentru că este și normal ca cine se ocupă de politică să se ocupe și de sănătatea populației. După cum am văzut, și în Statele Unite o serie de președinți începând cu Clinton au ridicat problematica globalizării rezistenței la antimicrobiene, la fel și premierul Marii Britanii și nu în ultimul rând Comisia Europeană pe sănătate, ca să nu mai vorbim de OMS. În acest context și România este implicată în acest proces de reducere a rezistenței la antimicrobiene și avem un program la nivel național care a început să fie și finanțat și mai mult decât atât, s-a elaborat un cadru legislativ care încearcă să monitorizeze această problemă.
Strategii moderne de profilaxie și tratament în patologia infecțioasă
În strategia noastră este un element extrem de important, și anume infrastructura. Această infrastructură pe care noi am dezvoltat-o foarte mult va fi completată începand cu acest an, cu o nouă facilitate spitalicească prin care schimbăm paradigma în bolile infecțioase. Introducem asfel compartimente chirurgicale și de oncoterapie aferente bolilor infecțioase. Sperăm ca în doi ani și jumătate această infrastructură să fie pusă la punct și să schimbe complet paradigma în bolile infecțioase.
Program naţional cu acces la investigaţii precum markerii virali
Începând din aprilie 2018, în contractul cadru, medicul de familie are posibilitatea să testeze gratuit pacienții de pe listă atât pentru virusul hepatitei B, adică să determine antigenul HBs, cât și pentru virusul hepatitei C, adică să determine anticorpii antivirus hepatitic C. Acest test este bine să fie făcut deoarece pentru virusul hepatitic C avem la dispozitie terapii care vindecă pacientul și pacientul pierde acest virus, iar pentru virusul hepatitei B în momentul de față avem terapii care țin virusul supresat, îl fac nedetectabil, prin urmare boala de ficat nu progresează și practic conservă starea de sănătate a pacientului.
România ca număr de cazuri cu hepatita B si C
România în momentul de față are o rată de pozitivitate pentru virusul hepatitei C (vorbesc de pacienți care au virus) de circa 1,9 % dintr-un procent de 3,4% care sunt depistați cu anticorpi. Prezența anticorpilor împotriva virusului hepatic denotă faptul că pacientul a trecut prin infecția cu acest virus fără să știm ce s-a întâmplat cu el. Din acest motiv trebuie să facem viremia pentru acest virus iar din punct de vedere al viremiilor pozitive procentul este de 1,9% - ceea ce ne situează în limitele mediei europene.
Creșterea protecției și rezistenței (copii, adulți, bătrâni) la infecțiile virale și bacteriene
Cea mai importantă măsură care se poate lua este din domeniul alimentației. Mâncarea trebuie să fie de bună calitate, variată. Persoanele care au o alimentație normală se dezvoltă normal.
