Mircea Cotul Dr.
Majoritatea malformaţiilor cardiovasculare pot fi vindecate cu succes dacă intervenţia chirurgicală se face în primul an de viaţă al copilului. După aceea, corecţia definitivă este greu sau chiar imposibil de realizat. Din păcate, în Romania nefiind destui chirurgi specializaţi, jumătate din copiii care se nasc cu malformaţii se operează în străinătate sau nu se operează de loc. Faptul că, cei caţiva chirurgi care operează inimi de copii în prezent s-au dezvoltat în direcţia asta este consecinţa unor atestări pe care le-au obţinut recventând cursuri de pregătire în străinătate.
Cât de frecvente sunt afecţiunile cardiace la copii în ţara noastră
În România se nasc anual aproximativ 1.000–1.200 de copii cu malformaţii cardiace congenitale. Trebuie menţionat că nu toţi reprezintă urgenţe în sensul abordării în primul an de viaţă. Pe lângă cazurile complicate, există o gamă întreagă de defecte simple, aşa cum sunt cele de sept atrial, ventricular sau persitenţa de canal arterial.
Acestea sunt malformaţii care pot fi urmărite în timp şi, la un moment dat, dacă se menţin semnificative şi apar simptome, se va decide intervenţia chirurgicală.
De ce apar aceste malformaţii
Anomalii cardiovasculare pot apărea în etape diferite, în timpul vieţii intrauterine, diagnosticate fie în acest stadiu, fie imediat după naştere. Ele pot fi consecinţa unei blocări sau a unei mutaţii în dezvoltarea normală a aparatului cardiovascular al fătului, dar nu se cunosc întotdeauna cauzele care determină apariţia acestor afecţiuni. Există o multitudine de factori toxici incriminaţi, precum alcoolul, drogurile, diverşi poluanţi, unele medicamente. Dintre factorii infecţioşi, de menţionat este virusul rubeolei. Contează şi stresul, bolile mamei, care intervin în anumite etape ale sarcinii – toţi aceşti factori pot acţiona izolat sau în asociere cu determinările genetice, în cadrul unor sindroame: Down, Williams etc. Se acceptă şi existenţa unei predispoziţii ereditare în declanşarea malformaţiilor cardiovasculare.
E important să se reţină că fiecare dintre malformaţiile cardiace are un moment considerat optim pentru intervenţia chirurgicală. Temporizarea este inutilă, în condiţiile în care nu vom obţine niciun beneficiu aşteptand în speranţa inchiderii sau reducerii unor orificii. Lucrul acesta, de regulă, nu se intamplă. Există suficiente cazuri în care părintele, în cele din urmă, vine şi se adresează direct chirurgului, după ce diagnosticul a fost pus cu mult timp inainte, chiar imediat după naşterea copilului, dar s-au găsit diverse soluţii de amanare a operaţiei, cum ar fi tratamentul medicamentos. Nu e acelaşi lucru să operezi un copil la o varstă de 6-7 luni, până intr-un an sau un copil de 7-10 ani cu aceeaşi malformaţie, care deja şi-a făcut cursul, determinand apariţia complicaţiilor.
