Prof. Dr. Claudiu Man
Interviu cu Prof. Dr. Sorin Claudiu Man, Șef Secție al Clinicii Pediatrie III în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii din Cluj- Napoca.
Vă rugăm să ne spuneți care sunt cele mai frecvente afecțiuni întâlnite ca medic pediatru?
De departe domină patologia infecțioasă acută, în special respiratorie, dar și digestivă. De câțiva ani asistăm la o recrudescență a pneumoniilor bacteriene severe, de multe ori cauzate de tulpini bacteriene rezistente la antibiotice. Sperăm că introducerea vaccinării pneumoccocice în programul național de imunizare în urmă cu mai bine de un an să reducă această patologie. Dintre bolile cronice, domină cele alergice, dar și problemele legate de nutriție, mai precis supraponderea și obezitatea.
Aveți supraspecializare în pneumologia pediatrică și studii complementare în alergologie și imunologie pediatrică. Există interdependență între bolile pulmonare și cele alergice? Care sunt complicațiile ce intervin?
Cele două subspecialități se suprapun într-o oarecare măsură: există multe boli respiratorii care recunosc mecanismul imunologic, chiar alergic: rinita alergică, astmul bronșic atopic (acestea două sunt cele mai frecvente boli cronice ale copilului), dar și altele precum pneumopatiile din bolile reumatice, pneumoniile de hipersensibilitate, pneumoniile eozinofilice, afectarea pulmonară din imunodeficiențe și altele. În plus, multe boli alergice prezintă și manifestări respiratorii. Cunoașterea celor două subspecialități este de un real folos în îngrijirea integrată a pacienților cu aceste afcețiuni.
Programele de prevenție au dus la creşterea calităţii vieţii şi reducerea costurilor cu sănătatea în Europa. Credeți că România are șanse să implementeze aceste programe, care în țările europene încep din școli și grădinițe? Credeți că medicina școlară poate fi repusă în drepturi?
Reducerea costurilor îngrijirii medicale și creșterea calității vieții se realizează în principal prin aplicarea ghidurilor de practică medicală, ghiduri care impun și anumite măsuri profilactice, și ca să mă refer doar la una ar fi evitarea fumatului activ sau pasiv.
Referitor la medicina școlară, Societatea Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri cum se numește, este foarte activă, organizând congrese naționale și editând o revistă de profil. Deci cred că medicina școlară și universitară are profesioniști de valoare în rândul ei.
Cheltuielile cu educația medicală sunt costisitoare, mai ales pentru rezidenți. Cum ar trebui să fie susținuți tinerii medici care aleg să vă urmeze exemplul de dăruire și profesionalism pentru micuții pacienți?
Față de acum 20 de ani lucrurile s-au îmbunătățit substanțial. Țin minte că mi-am cheltuit trei salarii pentru a-mi achiziționa primul Nelson, „biblia” oricărui pediatru. În prezent rezidenții au acces gratuit la informație de ultimă oră. De exemplu, în Cluj-Napoca, tratatul de care vorbeam mai înainte, precum și alte 1000, poate fi accesat gratuit din rețeaua de calculatoare a universității. Sigur că ar mai fi multe de făcut: de exemplu, în țările vestice spitalele oferă medicilor sume pentru achiționarea de tratate de specialitate și participarea la manifestări științifice, ceea ce la noi încă nu se întâmplă.
