Tehnologiile moderne oferă copiilor, adolescenților și cadrelor didactice avantaje incontestabile în educarea, dezvoltarea și dobândirea de cunoștințe și abilitați noi, dar utilizarea în exces a computerului este o problemă socială tot mai mare, dezbătută și abordată în numeroase studii. Sondajele din Statele Unite și Europa au indicat rate alarmante de prevalență ale dependenței de internet între 1,5 și 8,2%. Chiar dacă criteriile de diagnostic sunt diferite și încă nu s-a ajuns la un consens în ceea ce privește o definiție universal acceptată, este cert faptul că adicția de internet este la fel de dăunătoare ca dependența de droguri sau consumul de alcool; cauzând probleme de integrare socială, tulburări psihologice și complicații neurologice majore.
Clasificare și definiție
Sunt propuse următoarele cinci criteriile pentru diagnosticarea dependenței de internet:
1. Preocuparea continuă pentru internet. (se gândește constant la activitățile anterioare petrecute online sau anticipează următoarea sesiune online);
2. Nevoia să utilizeze internetul o durată mai lungă de timp pentru a atinge satisfacția;
3. Face eforturi nereușite pentru a reduce sau opri utilizării internetului;
4. Este neliniștit, deprimat sau iritat atunci când încearcă să oprească utilizarea internetului;
5. A rămas online mai mult timp decât era inițial estimat.
În plus, trebuie să fie prezent cel puțin unul dintre următoarele criterii minore:
1. a pus în pericol sau a afectat viața socială (familia, relațiile cu apropriații, educația, cariera, locul de muncă);
2. a mințit familia, terapeutul sau alții prieteni apropiați pentru a ascunde amploarea implicării în activitatea petrecută pe internet;
3. a utilizat internetul ca o modalitate de a scăpa de probleme sau de a se elibera de o dispoziție disforică (de exemplu: sentimente de neputință, vină, anxietate, depresie)
Manifestări clinice
Principalele manifestări clinice ale dependenței de internet sunt de natura psihică. Deși se simte vinovat și recunoaște că are o problemă, nu își poate stăpânii dorința de a sta online chiar și atunci când are alte sarcini și activități clar trasate (școală, loc de muncă, întâlniri, la masă, activități recreaționale).
Atunci când este online are senzația de liniște, împlinire, fericire în timp ce off-line încearcă sentimente de frustrare, tensiune, anxietate, depresie.
Toate aceste manifestări psihice sunt însoțite de modificări comportamentale, persoanele dependente iau frecvent masa în fața calculatorului sau sar peste mese; utilizează internetul până seara târziu/noaptea, interacționează mult cu persoanele din mediul virtual și puțin sau deloc cu membrii familie, colegi, prieteni; renunță la alte hobbyuri; absentează de la școală sau locul de muncă; își reduc performanțe școlare sau la locul de muncă; mint; fură pentru a putea susține financiar cheltuielile pe care le implică utilizarea internetului (mai ales cei dependenți de jocuri, pariuri, pornografie on line)
Nu este dovedit faptul că adicția de internet creează dependența fizică. În schimb folosirea în mod abuziv a internetului se poate manifesta cu: cefalee; mialgii (mai ales la nivelul centurii scapulohumerale); dorsalgii care pot fi însoțite și de modificări de poziție ale coloanei cervicale, dorsale; sindrom de tunel carpian; ochii roșii, tulburări de vedere; creștere în greutate datorată inactivității fizice sau pierdere semnificativă în greutate datorate unei alimentații deficitare; oboseală cronică; insomnie
Diagnostic
Au fost elaborate și validate numeroase chestionare care sunt folosite în diagnosticul dependenței de internet, și care pot fi aplicate cu ușurința atunci când ne aflăm în fața unui pacient care se prezintă pentru manifestările clinice ce ne pot orienta spre un diagnostic clinic de adicție de internet.
Sunt numeroase situații în care simptomatologia nu este relatată de către persoana dependenta, ci de membrii familie.
Tratament
Cu siguranța ceea ce se poate face, este să acordăm o mai mare atenție și importanța acestui tip de adicție și să prevenim apariția ei prin limitarea accesului la internet încă de la vârste fragede. Acest lucru trebuie realizat împreună și în deplin acord cu membrii familiei.
Trebuie depus un efor comun din parte cadrelor medicale, cadrelor școlare, mijloacelor de media, și a autorităților în educarea copiilor, adolescenților dar și a adulților cu privire la avantajele și dezavantajele folosirii internetului.
Conscluzii
Utilizarea compulsivă a internetului este adictivă, implică investirea resurselor multiple (timp, energie, bani), utilizatorul dezvoltă toleranța, poate duce la dependență psihică, și poate avea multiple efecte negative sistemice. Opțiunile specializate de tratament sunt limitate. Prevenția este cel mai util mijloc de a reduce incidența (în creștere) a acestei adicții moderne.
Tabel nr 1. 10 pași pentru părinți în prevenția dependenței de internet
1. Nu folosiți telefonul sau tableta pentru a liniști copilul când plânge. Cel mai bun mod prin care îl puteți opri din plâns este să îl luați în brațe
2. Implicați copilul în activitățile casnice zilnice pe care le aveți de îndeplinit. Nu vă bucurați că stă liniștit pe tabletă în timp ce vă faceți treaba
3. Folosiți monitorul televizorului pentru redarea desenelor animate sau a filmelor. Dar aveți grijă ca timpul de vizionare sa fie limitat (maxim o oră).
4. Limitați accesul copilului la aparatura care permite conectarea la internet: smartphone, tabletă, laptop .
5. Nu instalați jocuri pe smartphone/tableta personală sau a copilului.
6. Explicați copiilor care sunt avantajele și dezavantajele folosirii internetului
7. Învățați copilul să folosească internetul în scop educațional nu recreațional.
8. Supravegheați copilul atunci când folosește internetul.
9. Stabiliți limite clare: cât timp are voie sa stea online , când poate să o facă (maxim 30 minute, după ce și-a terminat temele și a ajutat la treburile casnice)
10. Încurajați hobbyurile și activitățile extrașcolare