Prof. Dr. Doina Anca Plesca
Stăm de vorbă cu doamna Prof. Dr. Doina Anca Pleșca, medic primar pediatru, medic primar neurologie pediatrică, medic primar pneumologie pediatrică, Director Departamentul Clinic Pediatrie, Facultatea de Medicină, UMF „Carol Davila” Șefa Disciplinei de Pediatrie în cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru copii „Dr. Victor Gomoiu”
Agravează pandemia COVID-19 diferit afecțiunile anterioare ale copilului (astm, dermatită) față de cele ale adultului?
Copiii au reprezentat un procent foarte redus de îmbolnăvire cu COVID-19, de doar 2% din cazuri în China, 10-13,2% în SUA și aproximativ 6,2% în țara noastră.
Astmul bronșic reprezintă cea mai frecventă boală cronică în copilărie. În contextul actual, pentru pacienții pediatrici care suferă de această afecțiune au apărut mai multe recomandări elaborate de societățile medicale internaționale cu privire la gestionarea îngrijirilor medicale, inclusiv planificarea managementului de urgență pentru clinicile de alergie și imunologie, departamentele de primiri urgențe etc Astmul bronșic controlat nu reprezintă un factor de risc pentru apariția de forme severe de boală în contextul infecției cu SARS-CoV-2. Pentru a menține starea de control a bolii, părinții sunt sfătuiți să continue să administreze medicația antiastmatică copiilor. Mai mult, se recomandă ca acești copii să nu „renunțe” la niciun medicament “controller” în această perioadă. Este necesar să se verifice periodic planul terapeutic pentru astm. În plus, se recomandă evitarea factorilor trigger cunoscuți ai astmului (ex. aeroalergenii, factorii de mediu poluanți, alimentația). Spălarea frecventă a mâinilor, distanțarea fizică și revizuirea regulată a tehnicii inhalatorii sunt esențiale. Dacă un copil folosește un medicament antiastmatic administrat prin nebulizare se recomandă trecerea la o administrare
prin inhalator cu doză măsurată (MDI) sau inhalator cu pulbere uscată (turbuhaler sau disc). Nebulizările cresc riscul de diseminare a virusului către alți pacienți, membrii familiei sau personalul medical.
Pot rămâne copiii cu sechele ca urmare a infecției cu SARS CoV-2?
Asistăm de mai bine de un an la felul în care această pandemie evoluează. Cum apar noi valuri ale infecției, noi variante ale virusului SARS-CoV-2, mai contagioase, cum tinerii infectați încep să dezvolte forme severe de boală, cum apar manifestări/complicații la distanță (4-6 săptămâni) după infecție (sindromul inflamator multisystemic pediatric) la copii dar și adulți (în ultima vreme). Monitorizarea atentă pe durata mai multor luni a micuților pacienți după ce aceștia au trecut prin infecție reprezintă o prioritate. O atenție deosebită va fi acordată evaluării pulmonare (există pericolul constituirii de fibroză pulmonară post COVID-19) și cardiace (îndeosebi la copiii care au dezvoltat sindrom inflamator multisistemic după infecția cu SARS-CoV-2).
Sunteți o susținătoare a programelor de vaccinare. Vă rugăm să ne comunicați dacă au fost întreruperi sau întârzieri în programul de vaccinare datorită acestei pandemii.
Programele naționale de vaccinare/imunizare au fost afectate semnificativ în timpul pandemiei COVID-19, amenințând obiectivele care privesc eradicarea și eliminarea bolilor majore care pot fi prevenite prin vaccinare precum poliomielita și rujeola. Peste 80 de milioane de copii cu vârsta sub un an au fost afectați de întreruperi ale programelor de imunizare în mai mult de 68 de țări. În aceast an dificil peste 24 milioane de copii au fost expuși riscului de a se îmbolnăvi de boli precum poliomielită, rujeolă, difterie, tuse convulsivă, tetanos, hepatită B, gripă, pneumococ și infecții cu rotavirus. Din 129 de țări în care datele au fost disponibile, mai mult de jumătate au raportat întreruperi moderate până la semnificative sau suspendarea totală a serviciilor de vaccinare în perioada martie - aprilie 2020. Se apreciază că pandemia de COVID-19 a creat o mare perturbare în administrarea vaccinurilor la sugari și copiii mici astfel încât rata de vaccinare în lume a ajuns la cote similare anului 1990. Dacă în anul 2019 rata globală de vaccinare a copiilor se situa la valori de aproximativ 84%, OMS a anunțat cifre ingrijorătoare de aproximativ 70%.
Una dintre urmările acestei pandemii a fost “școala online”. Cum influențează această măsură de educație dezvoltarea psiho-neurologică a copilului? Cum are de suferit copilul în izolare?
Pandemia de coronavirus (COVID-19) are un impact negativ asupra copiilor. Mulți dintre aceștia au dezvoltat un grad ridicat de anxietate, emoții, stres și incertitudini, legate de izolare, frecventarea școlii doar în sistem on line, imposibilitatea de a se întâlni cu prietenii, de a merge în vacanțe, etc. În această perioadă dificilă pentru noi toți, copiii au nevoie să se simtă iubiți și să fie sprijiniți acum mai mult ca oricând. Specialiștii în psihologia adolescentului propun ca părinții să discute cât mai mult cu copiii, dar mai ales cu adolescenții despre boala provocată de coronavirus (COVID-19) și despre rolul important pe care aceștia îl au în protecția propriei sănătăți. Părinții trebuie să își încurajeze copiii să spună dacă nu se simt bine sau dacă sunt îngrijorați cu privire la virus, astfel încât aceștia să poată interveni.
Odată cu închiderea școlilor, viața copiilor și adolescenților s-a modificat semnificativ. S-au anulat diversele activități școlare în care aceștia erau angrenați (diverse activități sportive, piesele de teatru școlare, concerte, reuniuni, etc.). Copiii dar mai ales adolescenții sunt extrem de dezamăgiți, triști și frustrați. Mai ales pentru adolescenți, acestea sunt pierderi majore. În acestă situație empatia și sprijinul reprezintă soluțiile ideale.
