Conf. Univ. Dr. Georgiana-Ozana Tache
1. Context organizatoric
2. Bone and Joint Decade 2000-2010
3. Ghidul de prevenţie şi tratament
1. Specialiştii din mai multe domenii medicale au ajuns la un consens, conform căruia este necesar să se creeze o organizaţie medicală menită să analizeze aprofundat, să supravegheze şi să ofere soluţii terapeutice tuturor celor care suferă ca urmare a afecţiunilor inflamatorii articulare, osteoporoză sau după traumatisme casnice, sportive/de agrement sau de muncă, soldate cu fracturi osoase sau deteriorări globale ale structurilor aparatului locomotor/osteoarticular sau musculoscheletal.
S-a ridicat problema găsirii acelor măsuri medicale, sociale şi organizatorice care să diminueze costurile şi să permită stabilirea unui diagnostic rapid şi exact, ceea ce va conduce la o atitudine terapeutică adecvată cazului considerat.
2 . Ne aflăm în perioada “Bone and Joint Decade 2000-2010“, iar organizaţia civic-profesională creată în ideea celor prezentate mai sus propune intensificarea educaţiei sanitare în scopul prevenirii suferinţelor articulare, a celor cauzate de osteoporoză, a suferinţelor vertebrale, incluzând şi durerea cu localizare lombară, dar şi în vederea prevenirii traumatismelor centurilor şi membrelor, din diferite alte cauze. Astfel, vorbind despre traumatismele membrelor, ne vom referi la fracturi, contuzii de părţi moi, mergând până la rupturi de ţesuturi, entorse, dislocaţii, leziuni vasculare sau de nervi periferici, plăgi deschise care necesită atitudine medicală interdisciplinară.
De asemenea, leziunile ocupaţionale sau de muncă se pot regăsi sub denumirea de dezordini traumatice cumulative, rezultate în urma unor traumatisme minore, cauzate de menţinerea mult timp în aceleaşi posturi (aceeaşi muncă), de mişcări repetitive care pot fi considerate stereotipii gestuale sau posturale. Toate acestea pot conduce la o serie de suferinţe cervicale, cervicobrahiale, dorsale, la nevralgii, lumbalgii sau lombosciatică, la artroze ale articulaţiilor mici ale mâinii şi degetelor, ale gleznelor, genunchilor sau şoldurilor ori la suferinţe periarticulare de tipul periartritei, sindromului fibromialgic etc.
Sporturile sau activităţile de agrement efectuate fără pregătire prealabilă şi în lipsa unui antrenament adecvat pot conduce la o serie de suferinţe posttraumatice, ca urmare a practicării lor nejudicioase.
3. Ghidul de prevenţie şi tratament al afecţiunilor musculoscheletale 2005 subliniază următoarele date:
- 25% din populaţia ţărilor europene suferă de afecţiuni ale aparatului locomotor sau musculoscheletale, care modifică atât confortul, cât şi calitatea vieţii;
- 25% dintre europeni sunt diagnosticaţi cu o formă de artrită sau cu o boală reumatismală, ceea ce va conduce la suferinţe cronice nedorite;
- cel puţin jumătate din populaţia Europei reclamă dureri cu localizare musculoscheletală, instalate chiar şi în afara contextului posttraumatic, iar durerea de spate ajunge să se situeze pe locul al doilea în rândul acestor suferinţe ale aparatului locomotor;
- numărul fracturilor osteoporotice s-a dublat în ultima decadă;
- suferinţele cauzate de accidentele rutiere, casnice şi sportive necesită adoptarea unor măsuri preventive susţinute şi programe de terapie şi reabilitare a disfuncţionalităţilor instalate.
Impactul acestor afecţiuni asupra individului, dar şi asupra societăţii, trebuie să fie diminuat considerabil printr-o serie de măsuri profilactice şi terapeutice. Se impune, astfel, atât la nivel medical, cât şi social, administrativ şi legislativ, să se găsească modalităţi prin care să se reducă numărul cazurilor, să se diminueze costurile de tratament şi recuperare medicală, prin asigurarea accesului, în timp scurt şi necondiţionat, la mijloacele diagnostice şi terapeutice necesare.
Contact
Facebook Sef lucr. Dr. Georgiana-Ozana Tache
Blog Sef lucr. Dr. Georgiana-Ozana Tache
