Amețeala esta unul dintre cele mai frecvente simptome întâlnite in practica medicală. Cuvântul amețeală este un termen nespecific folosit atât de pacienți, cât si de personalul medical pentru a descrie o modificare a stării de bine, percepută de obicei ca orientare spațială alterată. Vertijul se definește ca iluzie de mișcare proprie sau a mediului ambiant, resimțit uzual ca senzație de rotație sau, mai puțin frecvent, de ondulare, de împingere (deplasare liniară) sau de clătinare. Deși vertijul sugerează, de obicei, o tulburare vestibulară care poate implica urechea internă sau creierul, simptomul în sine nu poate localiza precis tulburarea. Amețeala sau vertijul pot fi consecința a numeroase tulburări ale sistemului complex al echilibrului uman. Deși aparentcomplexă, evaluareadiagnostică a amețelii sau vertijului poate fi simplificată prin adoptarea unei abordări sistematice a anamnezei, examenului clinic general si oto-neurologic, precum și a investigațiilor paraclinice necesare. O primă orientare ar fi util să determine dacă simptomele pacientului se datorează unei afectiuni a sistemului vestibular sau a sistemelor non-vestibulare. Deși în prezent, internetul înlocuiește uneori doctorul, și aproape fiecare persoană care a avut în viața ei o amețeală e tentată să dea benevol sfaturi medicale terapeutice (cu cele mai bune intenții!), recomandarea este ca la apariția acestora (ameteală sau vertij), indiferent de cum sunt resimțite, să fie consultat medical (medicul de familie, cel din Unitatea Primiri Urgențe, sau specialistul neurolog/ORL-ist).
Cauzele care pot determina amețeala sau vertijul sunt multiple, incluzând tulburări non-vestibulare: anumite medicamente, tulburări metabolice (hipoglicemia, hiperglicemia),
hiperventilația, boala pulmonară obstructivă cronică,anemia, consumul de alcool sau droguri, tulburări oftalmologice, tulburări neurologice (anumite tipuri de cefalee-sinusală, prin tensiune musculară, migrena, contuzia cerebrală, neuropatia periferică, crize epileptice parțial complexe, demența, disfuncția cerebeloasă paraneoplazică), tulburări psihiatrice (anxietate, atac de panică, depresie, criza convulsivă psihogenă, reacția conversivă), tulburari cardio-vasculare (sincopa hipovolemică, prin hipotensiune ortostatică, vasovagală, micțională, la tuse, prin hiperreflectivitatea sinusului carotidian sau disfuncția sistemului nervos autonom, tulburările de ritm cardiac, blocurile cardiace, valvulopatiile, insuficiența cardiacă congestivă), boala Addison și tulburări vestibulare periferice, implicând urechea medie (infecție, otoscleroză, colesteatomul, tumori), urechea internă (vertij pozitional benign, neuronită vestibulară, boala Meniere, labirintită, tulburari vasculare), tulburari sistemice (diabet, uremia), traumatisme, ototoxice (alcool, salicilați, antiepileptice, aminoglicozide, diuretice de ansa, alcaloizi de chinină, metale grele (cisplatina), afecțiuni ale nervilor cranieni (infectie, colagenoze, tumori) și centrale printre care tulburările cerebrovasculare (ischemice sau hemoragice), procesele înlocuitoare de spatiu (tumori, abcese), tuburările metabolice (degenerescența cerebeloasă alcoolică), infecțiile (encefalită, meningită), tulburări ale dezvoltării sistemului nervos, tulburări ereditare, crizele parțial complexe, bolile demielinizante, traumatismele etc. În funcție de concluziile examenului clinic general, neurologic și/sau ORL, medicul specialist se va orienta spre anumite investigații paraclinice (de laborator și/sau imagistice) care să conducă la diagnosticul de certitudine. Așadar, tratamentul se va stabili numai după aflarea cauzei amețelii!
Bibliografie:”Principiile si practica neurologiei de urgenta”-Sid M.Shah,Kevin M.Kelly
mihai paun
vreu sa ma internez la clinica de reumatologie dar nu stiu cum .trebuie adeverinta de salariat sau recomandare de la medicul de familie pentru ca eu sunt salariat\r\nva multumesc
March 26, 2013, 1:36 p.m.