Interviu cu prof dr. Diana Deleanu, preşedinta Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică, Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu, Catedra de Imunopatologie - Alergologie, Cluj-Napoca
Care sunt cele mai frecvente alergii şi care sunt simptomele după care le recunoaştem ?
Cele mai frecvente alergii sunt rinitele alergice. Toată patologia alergică este însă în creştere (astmul bronşic, şocul anafilactic etc). S-a constat atât în ţările vestice cât şi în România o tendinţă reală de creştere a numărului de îmbolnăviri alergice. În plus, acestea au devenit mai complexe: pacienţii sunt polisensibilizaţi, au afecţiuni mai severe, apar noi boli descrise. În ultimii ani s-a descris sindromul oral, un angioedem al buzelor la consumul de fructe proaspete, apărut la bolnavii alergici la polenuri. Se descriu noi alergeni: de exemplul latexul, arahidele. Latexul poate produce o patologie diversă (cutanată de tip dermatită, respiratorie de tipul astmului, sistemică: şocul anafilactic). Această patologie poate apare mai frecvent la personalul medical şi a devenit astfel o nouă boală profesională!
Simptomele întâlnite în afecţiunile alergice sunt multiple, deoarece avem alergii respiratorii, alimentare, cutanate, conjunctivale, sistemice. Pentru alergiile respiratorii, simptomele dintr-o rinită alergică sunt apropiate sau chiar identice cu o “răceală”: strănut, rinoree, nas înfundat, prurit nasal, cefalee etc. Aceasta este şi cauza diagnosticelor eronate de “răceală”, atât de frecvente atribuite unui pacient alergic! O altă formă a alergiei respiratorii este astmul bronşic care se manifestă prin senzaţie de lipsă de aer, o respiraţie dificilă, zgomotoasă (şuierat), tuse seacă, oboseală la eforturi fizice. Alergiile alimentare şi cutanate se manifestă cu senzaţie de mâncărime (prurit), urticarie şi angioedem. Forma cea mai severă de alergie este şocul anafilactic al cărui simptome principale sunt o stare generală de rău, asociată cu urticaria şi angioedem (în zona feţei şi a gâtului = edem glotic) şi care, în final, poate să ducă la pierderea cunoştinţei şi la deces.
Este dificilă « bătălia » unui medic alergolog cu alergenii?
Alergenii sunt prezenţi la nivelul unor microorganismelor (de exemplu acarienii din locuinţe, gândacii), polenurilor, alimentelor, medicamentelor etc. Mulţi dintre alergeni sunt enzime (de ex. alergenul acarianului care constituie cauza principală a alergiei la praful de casă). Tot enzime sunt alergenii din veninurile unor insecte cum ar fi albinele, viespile. O structură aparte poate fi însă anumite substanţe (de ex. metalele, unele medicamete, ca penicilina) care devin alergenice doar prin cuplare cu proteinele pacientului. Unii alergeni pot fi identificaţi relativ uşor (de ex. insectele, animalele de companie), alţii sunt « ascunşi ». Din această categorie fac parte unii alergeni alimentari care se găsesc în cantităţi minime în alimente, unde nu sunt evidenţi sau suspectaţi (de ex. ou în diferite sosuri, arahide în ciocolată fără arahide, dar care s-a produs în vasele utilizate pentru prepararea ciocolatei cu arahide). Prezenţa acestora (chiar în cantităţi extrem de mici) poate cauza manifestări severe, cu risc letal (şocul anafilactic). Şi din această enumerare sumară reiese complexitatea bolilor alergice. Nu este de mirare că un medic alergolog poate întâmpina numeroase dificultăţi până la elucidarea unui caz de alergie! Uneori consultul alergologic durează mult: anamneza trebuie efectuată amănunţit, până la cele mai mici detalii pentru a putea identifica un alergen.
În ce constă profilaxia alergiilor? Care sunt factorii de risc?
Profilaxia alergiilor începe cu identificarea cauzei alergiei: aliment, medicament etc. şi îndepărtarea contactului (când aceasta se poate face) sau reducerea expunerii (la praf, polen etc). O altă metodă profilactică (şi terapeutică) este imunoterapia specifică, respectiv vaccinarea antialergică, adresată pacienţilor alergici.
Factorii de risc ai alergiei nu se cunosc în totalitate; unii au fost identificaţi (predispoziţia familiei spre bolile alergice, expunerea la vârste mici la alergeni, stilul de viaţă de tip vestic, occidental, expunerea la fumat activ cât şi pasiv etc).
Probioticele au un rol important în imunitate. Cum ne protejează sistemul imunitar? Care sunt alimentele probiotice existente pe piaţă?
În ultimii ani s-au făcut anumite descoperiri legate de riscul apariţiei alergiilor şi al altor boli cu mecanism imunologic (de ex. bolile autoimune). Există corelaţii care susţin că lipsa expunerii la “bacteriile bune” (cum sunt lactobacilii) poate determina o dezvoltare anormală a sistemului imunitar şi prin aceasta să favorizeze apariţia bolilor alergice. În ţările dezvoltate economic (acolo unde curăţenia este excesivă), copiii nou-născuţi nu iau contact cu aceste “bacterii bune” care ajută la dezvoltarea sistemului imunitar. Aceasta ar constitui una din explicaţiile dezvoltării într-o prevalenţă mare a bolilor alergice în “lumea occidentală”. Şi alte studii aduc argumente pentru această ipoteză, numită ipoteza igienei. Consumul zilnic de alimente ce conţin probiotice (sau simbiotice, de ex. iaurturi) ar avea deci un efect favorabil asupra sistemului imunitar, prin « educarea » zilnică, corectă a limfocitelor ce dirijeaza răspunsul imun al organismului.
GEAGEAC SIMONA
Buna ziua,\\\\r\\\\nAm citit cele de mai sus si am mare nevoie de sfatul dvs. atat pentru fetita mea de 3.6 ani cat si pentru un adult.\\\\r\\\\nFetita mea s-a confruntat iarna-primavara cu o pneumonie interstitiala si bronsita tratate cu aerosoli de flixotide/ser si inca se mai aud raaluri pe stanga desi radiografia si medicul pneumolog ne-a confirmat ca este ok. Pediatra a auzit saptamana trecuta un weezing din nou. Nu ne mai recomanda aerosoli pentru faptul ca am facut analiza de ige si a iesit de 3 ori mai mare decat normalul. Dupa ce am luat 2 sapt Aerius 5 ml seara, acum luam Ketof 5 ml seara. As dori sa efectuez teste de alergie insa va spun sincer ca nu am incredere 100% sa merg la primul spital/clinica. Am nevoie sa ma indrumati catre un medic specialist care sa ma avizeze corect avand in vedere ca este vorba de un copil care a facut si un tratament de lunga durata cu aerosoli si a tot luat diverse medicamente. Mentionez ca sunt din Bucuresti.\\\\r\\\\nVa multumesc frumos si sper ca nu am deranjat.\\\\r\\\\nSimona Geageac, mamica
May 14, 2013, 10:47 a.m.Deleanu Diana
Este posibil ca fetita D-vs sa aiba un astm bronsic alergic. In Bucuresti sunt mai multi alergologi, dar puteti apela la Dr. Poliana Leru (tel 0745983337) la Spitalul Colentina sau la cabinetul dinsei,\r\nMulta sanatate!\r\nDiana Deleanu
May 14, 2013, 4:54 p.m.gabriela
De doua saptamani imi ies edeme in palme si in talpi.Intr-o zi m-am trezit si cu un ochi umflat.Am scos din alimentatie proteinele animale dar nu stiu cat trebuie sa mai stau la regim.Iau Aerius dimineata si seara,clorocalcin si 2 litri de ceai de trei frati patati pe zi.Nu stiu ce sa mai iau sa-mi treaca odata.
Oct. 20, 2013, 7:50 p.m.r
Dar de un medic ai fost vazuta recent?
Oct. 24, 2013, 3:52 p.m.