Niciodată două regimuri prescrise de medicii nutriţionişti nu vor semăna, dar, dacă le analizăm, vom obţine dieta perfectă. Mitul unui singur, puternic şi miraculos superaliment a fost disecat în milioane de cărţi, programe şi reţete, dar a rămas doar atât: un mit.
Regimurile-minune, bazate pe un singur produs au stârnit entuziasmul, au fost urmate cu sfinţenie, dar au avut acelaşi rezultat: efect aproape zero. De fapt, regimul ideal are trei componente: varietate, moderaţie şi echilibru. Nu te poţi hrăni cu un singur tip de aliment şi să rămâi sănătos, explică un expert nutriţionist care a creat unul dintre cele mai apreciate ghiduri de alimentaţie, "piramida alimentară". Cu alte cuvinte, nu poţi folosi dintr-o friptură numai betacarotenul (un puternic antioxidant care ajută la prevenirea cancerului). Experţii sunt de acord: nu există un singur aliment perfect. O dietă potrivită este o chestiune de echilibru. Alimentele trebuie alese în aşa fel încât să fie hrănitoare, nu pline de calorii, iar dieta trebuie să conţină o mare varietate de proteine, fructe şi legume. Iată care ar fi cele mai potrivite alimente ce nu trebuie să lipsească dintr-un regim perfect.
Avocado este o sursă ideală de grăsimi care ajută la scăderea nivelului de colesterol. Grăsimile au efect negativ în alimentaţie numai dacă sunt în exces. Fructele de avocado conţin cel mai sănătos tip de grăsimi, cele de care are nevoie organismul. De asemenea, conţine potasiu care întăreşte musculatura, iar acidul folic protejează împotriva bolilor de inimă şi scade riscul de apariţie a defectelor la naştere, spun specialiştii.
Nu există un aliment-minune, dar dacă dorim cu tot dinadinsul să găsim aşa ceva, ouăle sunt cel mai aproape de acest ideal. Oul este un aliment bogat în proteine de calitate (în aminoacizi) şi are o putere nutritivă de excepţie. Ouăle conţin vitamina A antioxidantă, vitamina E, calciu, fier şi zinc, care are un efect foarte accentuat asupra întăririi sistemului imunitar.
Broccoli este un superaliment, explică un specialist. Este plin de vitamina C (o jumătate de kilogram de broccoli are mai multă vitamina C decât 204 mere), care ajută la prevenirea cancerului, la menţinerea unei vederi bune şi la întărirea sistemului imunitar. De asemenea, este un aliment foarte bun pentru prevenirea bolilor de inimă şi elimină riscul apariţiei defectelor la naştere (pentru mame).
Spanacul te face viguros datorită magneziului şi acidului folic care întăresc inima, dar şi a calciului care ajută la dezvoltarea şi menţinerea puterii oaselor şi dinţilor.
Nucile, alunele de pământ şi de pădure sunt foarte sănătoase. Aceste alimente conţin foarte mulţi acizi graşi care micşorează riscul apariţiei bolilor de inimă şi un procent semnificativ de grăsimi. Nucile mai conţin şi magneziu, cu efect benefic asupra întregului organism, dar în special asupra inimii, calciu pentru oase şi dinţi şi zinc pentru întărirea sistemului imunitar.
Laptele degresat este cel mai bun mijloc (şi cel mai simplu) pentru a obţine doza zilnică de calciu. Laptele degresat este bogat în proteine, dar nu în grăsimi şi este o completare ideală într-o dietă fără carne, datorită înaltei concentraţii de vitamina B12, foarte puternică şi care se găseşte numai în produsele animale. Această vitamină este esenţială în prevenirea cancerului, aduce energie în organism şi păstrează mintea ascuţită.
Cartofii dulci sunt categoric o sursă bună pentru betacaroten şi vitamina C, pentru prevenirea cancerului. Acest aliment conţine multe fibre, ceea ce va duce la o digestie mai bună şi la scăderea riscului de apariţie a cancerului de colon.
Pepenele este una dintre cele mai hrănitoare fructe. Conţine vitamina A, vitamina C, licopen şi fibre, ceea ce ajută la prevenirea cancerului.
Fasolea, mazărea şi alte legume uscate sunt surse de fibre, esenţiale pentru organism, mai ales în ceea ce priveşte o bună digestie şi prevenirea cancerului de colon. De asemenea, legumele uscate sunt o excelentă sursă de proteine. În plus, acest aliment oferă rapid senzaţia de saţietate. Conţine zinc care ajută la îmbunătăţirea vederii şi la întărirea sistemului imunitar.
Căpşunile sunt pacheţele de energie. Ele conţin multă vitamina A, vitamina C şi licopenul (fitoelement), care ajută la prevenirea cancerului şi au un bogat conţinut de fibre.
Fulgii de ovăz sunt o excelentă sursă de fibre solubile, care controlează nivelul de colesterol. De asemenea, acidul folic are efect de întărire a organismului şi reduce riscul de apariţie a defectelor la naştere.
Ceaiul verde, cu vitaminele A, E şi C care se găsesc din belşug în acest aliment, sunt foarte eficiente în ceea ce priveşte prevenirea cancerului, mai ales cel al aparatului digestiv.
Ardeiul roşu conţine multă vitamina C, de trei ori mai multă decât portocalele. De asemenea, este bogat în capsaicin, care menţine fluiditatea sângelui, ceea ce reduce riscul apariţiei atacurilor de cord şi cerebrale, cauzate de cheagurile de sânge.
Usturoiul este foarte folositor. Are proprietăţi antibacteriene, iar componentele sale care conţin sulf sunt foarte eficiente împotriva bolilor de inimă, colesterolului şi chiar a răcelii obişnuite.
Somonul conţine proteine de calitate şi acizi graşi, care protejează împotriva cancerului. De asemenea, somonul este o foarte bună sursă de fier.
Apa este absolut esenţială pentru hidratarea organismului şi pentru eliminarea toxinelor.
De obicei, într-un regim riguros sunt recomandate şi suplimentele nutriţionale. Acestea sunt sisteme de enzime care metabolizează hrana în energie. Fără hrană, suplimentele au o valoare nutriţională foarte redusă şi sunt eliminate prin urină. Cu alte cuvinte, este dificil să obţinem substanţele nutritive de care avem nevoie numai din suplimente. Organismul nu poate folosi din aceste pastile tot ceea ce-i trebuie, este ca şi cum ai încerca să umpli un ocean cu o linguriţă. Suplimentele nutriţionale au rolul de a îmbunătăţi o dietă, dar nu pot înlocui hrana tradiţională. Folosite nepotrivit, suplimentele pot sabota regimul, chiar şi cel alcătuit după cele mai stricte reguli, iar efectele secundare pot fi foarte periculoase. De aceea, este necesar ca, ori de câte ori începem un regim strict, să consultăm medicul nutriţionist.
