Suntem asaltaţi, asfixiaţi din toate părţile de tot felul de reţete şi programe pentru slăbit, de poveţe despre cum e bine să mâncăm şi cum nu, despre ce alimente ne sunt recomandate sau, dimpotrivă, interzise.
Un întreg amalgam de oferte, care mai de care mai atrăgătoare, mai laborioase, mai explicite şi mai bine puse la punct. De fapt, toate nu sunt decât un biet „horoscop” creat doar pentru naivi sau pentru aceia care nu au ce citi. De altfel, îndrăgitul scriitor Mark Twain parcă mi-ar da dreptate, notând într-una din cugetările sale că mereu trebuie să „ai grijă când citeşti cărţi pentru sănătate. Poţi muri din cauza unei greşeli de tipar”. Am fi tentaţi să spunem că se exagerează puţin, dar eşecuri există. Există însă şi diferenţe. De trai, de stil de viaţă. S-a întrebat cineva vreodată dacă străbunicii noştri ar fi fost interesaţi să consume chipsuri, sau Cola, sau nes, sau…
nemaipomenitele mezeluri de acum?! Pentru că dacă privim cu doar o jumătate de secol în urmă, vom constata deosebiri radicale între stilul de viaţă al bunicilor noştri şi cel al nostru. Ei erau mai activi, mai rezistenţi şi, evident, mai sănătoşi. Acest stil de viaţă se caracterizează, în principal, prin: activitate fizică moderat-intensă; gândire pozitivă; acordau atenţie orelor de masă; consumau alimente naturale ce proveneau din mai multe surse alimentare şi mai puţin prelucrate, chimizate; îşi preparau de regulă hrana în casă şi doar pentru o zi, maximum două; nu foloseau aditivi alimentari, grăsimi artificiale, îndulcitori artificiali şi zaharuri rafinate. Consumau mai puţină carne şi foarte puţine preparate industriale din carne, mezeluri, cârnaţi, pateuri (iar acestea erau preparate în gospodărie sau în condiţii naturale, mult diferite de cele industriale actuale); se ridicau de la masă când încă le mai era foame, nu se ghiftuiau; miercurea şi vinerea ţineau post (în aceste zile nu consumau alimente de origine animală – carne, lapte, ouă). Dar, atenţie! Nu consumau dulciuri rafinate, produse de cofetărie, patiserie decât la ocazii, sărbători. Obezitatea era aproape necunoscută (de altfel, obezitatea este necunoscută în natură, numai omul modern şi animalele domestice suferă de obezitate!); nu consumau băuturi răcoritoare, energizante, ci apă de fântână; alimentele consumate nu aveau densităţi calorice enorme, aşa cum au cele de astăzi (o porţie de mâncare la fast-food poate atinge valori calorice de 500-800 kcal. O porţie de mâncare sănătoasă, din alimente naturale, integrale, are circa 150-200 kcal). Poate din cauza asta bunicii noştri erau longevivi. La noi, nu se pune problema… Noi suntem tot timpul agitaţi, în criză de timp, stresaţi şi tentaţi să obţinem confortul absolut cu minimum de efort. Sport? Doar la televizor sau pe computer, în rest, sedentarism cât cuprinde…
Astăzi nu ne mai dorim să facem niciun fel de efort fizic, ca urmare obezitatea la copii şi adulţi a devenit epidemică, de aici apărând diabetul de tip 2 şi bolile cardiovasculare. Nu mai acordăm nicio importanţă orelor de masă şi modului în care mâncăm; consumăm alimentele haotic (pe stradă, în autobuz, privind la televizor, în faţa computerului), sărim de regulă peste micul dejun, mâncăm seara nu numai excesiv, dar şi mâncăruri grele; consumăm unele alimente doar pentru că sunt ieftine, ne gâdilă papilele sau din curiozitate, chiar fără să ne fie foame sau sete. Nu conştientizăm faptul că alimentele industriale creează dependenţă aşadar consumăm alimente devitalizate, dezechilibrate nutriţional, industrializate, cu multe calorii, pline de chimicale, în proporţii tot mai mari. Consumăm excesiv băuturi alcoolice de provenienţă îndoielnică; înlocuim apa cu bere, lapte, băuturi răcoritoare sau energizante, cafea etc.), ignorând faptul că apa nu poate fi înlocuită în niciun fel, aşa cum laptele matern nu poate fi înlocuit cu nimic.
Mai e de adăugat ceva? A, ar mai fi. Prăjim în exces, în uleiuri nerezistente la temperatură – astfel, alimentele pe care le prăjim se contaminează cu substanţe neurotoxice şi cancerigene; utilizăm cuptorul cu microunde la încălzirea sau prepararea alimentelor; consumăm prea puţine fructe şi legume proaspete de sezon, prea puţine alimente integrale nerafinate, prea puţine fibre alimentare şi nu ne odihnim suficient.
Şi tot ar mai fi ceva de adăugat. Ar trebui să conştientizăm că suntem într-un mare pericol. Că este posibil şi de nedorit ca, în tot mai dese cazuri, să ne moară copiii înainte de vreme. Aşadar, nouă, adulţilor, ne revine responsabilitatea de a încerca măcar un nou stil de viaţă. Acela cu care bunicii, la vremea lor, se mândreau. Este stilul de viaţă care a inspirat cele mai frumoase „amintiri din copilărie”, cele mai interesante aventuri ale lui Mark Twain şi multe alte poveşti. Haideţi să ne întoarcem, atât cât se mai poate, în acea lume de basm şi, poate, cine ştie, vom putea crea un scenariu pentru poveste reală. Părăsindu-ne tradiţiile şi adoptând un stil de viaţă străin nouă, ne-am pierdut o parte din identitatea noastră, din cultura şi credinţa care au dat acestui popor.
Trebuie să avem voinţa şi înţelepciunea de a ne întoarce, măcar parţial, la obiceiurile de viaţă şi alimentaţie tradiţionale ale străbunicilor noştri, pentru a ne cruţa atât sănătatea noastră, cât mai ales pe cea a copiilor noştri.
Mihaela Răducanu, instructor fitness si culturism
