„Animalele sunt prietenii mei, iar eu nu obişnuiesc să-mi mănânc prietenii” George Bernard Show
Socrate (filosof, 470-399 î.H.), Pitagora (filosof, matematician, 571-496), Empedocle (filosof, 495-435), Leonardo da Vinci (artist, om de ştiinţă, 1452-1519), Isaac Newton (fizician, teolog, 1643-1727), Jean-Jacques Rousseau (filosof, 1712-1778), Lev Nicolaevici Tolstoi (scriitor, 1828-1910), Friedrich Nietzche (filosof, 1844-1900), George Bernard Show (scriitor, dramaturg, 1858-1950), Albert Einstein (om de ştiinţă, 1879-1955), Mahatma Gandhi (lider naţionalist indian, 1869-1948), Marguerite Yourcenar (scriitoare, 1903-1987) ş.a.
Marii creatori şi gânditori ai lumii au fost, într-o măsură sau alta, vegetarieni, adică au „tăiat” pentru o vreme carnea din alimentaţia lor. Nu ştim dacă modul ales de viaţă a favorizat în vreun fel marile lor capodopere şi descoperiri, însă, sigur, le-a oferit un tonus şi o sănătate de fier capabile să-i ţină departe de suferinţa fizică, potenţând astfel energiile lor în creaţie. Socrate era ridiculizat pentru acest fapt de poetul Aristofan în piesele sale, spunând că filosoful poate îndura mult timp foamea. În realitate, Socrate se hrănea cu legume şi fructe, afirmând că-i place mâncarea care are nevoie de cele mai puţine garnituri şi băutura care nu-i deschide pofta pentru alta. Se pare că nici Pitagora nu era un adept al cărnii, din moment ce Empedocle l-a imitat „în seriozitatea vieţii şi a conduitei sale”. În zilele când Newton era aproape de marile lui descoperiri, nu se hrănea decât cu pâine neagră muiată în puţin vin, potrivit unui articol apărut în „Ilustraţiunea”, în 1932. Un alt exemplu este cel al lui Platon care mânca frecvent ceapă şi măsline. De asemenea, Jean-Jacques Rousseau era un practicant al regimului lacto-vegetarian. Potrivit spuselor lui, „tocăniţa de carne este felul tipic al decadenţei” şi „numai francezii nu ştiu să mănânce, din moment ce le trebuie o artă atât de deosebită ca să le facă mâncărurile consumabile”. Când a devenit vegetarian, Nietzsche şi-a îngrozit prietenii, ameninţându-i că cei care consumă carne fac din propriul lor stomac un sarcofag, propunându-le o bucătărie piemonteză, bazată pe mâncăruri „uşoare, aeriene”. Iar Albert Einstein se pare că a renunţat la carne doar în ultimul an al vieţii.
„Nişte morminte în care sunt îngropate animale moarte”
„Oamenii cu spirit grosolan sunt un canal prin care mâncarea doar intră şi iese”, credea Leonardo da Vinci. Vegetarianul care iubea animalele scria: „Noi trăim pe viaţa altora. Corpurile noastre sunt nişte cimitire umblătoare! Va veni timpul când omul va privi la un ucigaş al animalelor la fel cum priveşte acum un ucigaş de om”. Cel mai înverşunat şi militant vegetarian a fost George Bernard Show care, întrebat de ce a ales acest mod de viaţă, motiva astfel opţiunea lui: „E ca şi cum cineva l-ar întreba de ce este decent.
Animalele sunt prietenii mei, iar eu nu obişnuiesc să-mi mănânc prietenii”. Autorul romanului „Război şi pace”, Lev Nicolaevici Tolstoi, spunea că nu poţi să doreşti ca pe pământ să fie pace şi prosperitate în timp ce corpurile noastre sunt nişte morminte în care sunt îngropate animale moarte”. El era, de asemenea, adeptul unui regim alimentar fără carne pentru că, spunea el, omorând animalele pentru mâncare, „omul distruge în sine toate simţirile sufleteşti înalte - compasiunea şi îndurarea faţă de alte creaturi vii, similare lui, şi, trecând peste sine, îşi împietreşte inima”.
Această pledoarie împotriva regimului bazat pe carne, susţinută de marii creatori ai lumii, aduce în atenţie beneficiile pe care hrana vegetală o are asupra organismului. Trebuie să amintim că, în Balcani, cei mai mulţi centenari trăiesc la sud de Dunăre, în Bulgaria, unde o statistică din 1930 arată că aici se aflau cei mai mulţi oameni a căror vârstă depăşea 100 de ani. Ei mâncau mult iaurt şi lapte acru, alimente foarte bune împotriva arteriosclerozei şi a îmbătrânirii înainte de vreme. Nu trebuie să ne schimbăm stilul de viaţă, dar nu strică să alternăm din când în când regimul carnivor cu cel vegetarian. În sprijinul acestei teorii există, în fond, şi posturile creştine care ne ajută să ne curăţăm nu numai de toate toxinele alimentare, ci şi de cele sufleteşti. Astfel, cu organismul şi mintea purificate, vom putea deveni mai creativi şi mai „geniali”.
Maria Dobrescu
and
o preferinta alimentara poate sa nu fie considerata regim alimentar din cauza obisnuintei unora de a mai consuma carne sau exagerarea altora adica in ceea ce priveste la preferinta altora asta denota favoritism poate chiar discriminare...regim este pentru boala...iar ceea ce se spune(Tolstoi)este destul de important obisnuinta/indiferenta la suferinta/viata animalele/ oameni si diferenta fata de obiecte/masini si nerespectarea unui consum ponderat al animalelor crescute si pentru altceva decat carne fata de scoaterea din cresterea industriala/fer,ma a celor doar pentru carne(porc/iepure)
March 27, 2015, 6:27 p.m.