Prof. Dr. Silviu Constantinoiu, Chirurgie
Profesorul Constantinoiu spunea odată că moștenește memoria mamei și îndemânarea tatălui. Este bine că a aplicat aceste prețioase daruri în domeniul chirurgical. Dar, memoria perfectă îi servește și pentru a păstra un tezaur de amintiri despre iluștri chirurgi români sau străini. Redăm aici câteva pasaje savuroase.
Chirurgia laparoscopică nu are o istorie veche. În 1987, francezul Philippe Mouret, ginecolog, a făcut prima colecistectomie laparoscopică. Imediat, aceste tehnici operatorii au pătruns și în chirurgia românească după 90, la Spitalul „Sf. Ioan”, la Fundeni, la Cluj. Profesorul Angelescu a reușit să faciliteze unui număr de 150 de chirurgi români primirea de burse pentru un stagiu la Strasbourg. Cei care am fost acolo am avut multe de învățat.
Odinioară, descoperirile științifice pătrundeau rapid în România și vă dau un singur exemplu. După descoperirea razelor X, șase luni mai târziu, la spitalul Colțea se înființează primul centru radiologic din Europa, avându-l asistent pe doctorul Dimitrie Gerota, viitorul mare profesor, care este considerat primul chirurg radiolog din lume. Alt exemplu: după ce Bell descoperă principiul telefonului, la 4 ani apare în București prima centrală telefonică din Europa, cu 6 abonați.
Principiul examinării PET-CT este o idee a profesorului Ioan Chiricuță, de la Institutul Oncologic din Cluj, care-i poartă numele. Prin anii 60, el a observat că celula canceroasă, având un metabolism foarte accentuat, este foarte avidă de glucoză (a avut o idee care nu s-a materializat decât mai târziu). Acum, se injectează intravenos glucoză marcată, după care se vede prin fenomenul de scintilație dacă pacientul are o tumoră și unde este localizată.
Au fost desigur și alte descoperiri ale unor medici români, dintre cele mai cunoscute fiind descoperirea de către profesorul Paulescu a pancreinei, care a stat la baza tratamentului diabetului cu insulină (considerată cea mai mare descoperire medicală a secolului XX pentru că a salvat sute de milioane de bolnavi).
Teaca rectului, a fost descrisă prima dată de profesorul Thoma Ionescu cu un secol în urmă, pe care 4 ani mai târziu chirurgul imperial german von Waldeyer a denumit-o în latina ”fascia recti”. Dimitrie Gerota a descris mai târziu ”fascia renalis”, utilizată azi de toți chirurgii urologi din lume. O simplă confuzie a făcut ca doctorul Gerota să fie considerat german, pentru că-și publicase lucrările în reviste germane de specialiate. Din păcate, nu am știut și nici azi nu știm să ne facem reclamă (atunci când este cazul).
Francezii au spitale vechi, de peste o sută de ani, sunt ele cumva demolate? Sunt consolidate și adaptate cerințelor noi, cu circuite moderne. La noi, spre exemplu Spitalul Colțea, inițial cu 12 paturi pentru bărbați și 12 paturi pentru femei (primul spital din Țările Române înființat la 1706 de spătarul Mihail Cantacuzino), arată azi foarte bine cum este renovat. Din nefericire, Spitalul Brâncovenesc, care era o capodoperă arhitectonică (spital înființat prin contribuția personală a soției banului Grigore Brâncoveanu, Safta Brâncoveanu) a fost demolat de regimul trecut.
