Redactia Saptamana Medicala
BPOC este o boală de plămâni care afectează 300 milioane de oameni din întreaga lume şi cauzează anual moartea a peste trei milioane de oameni. În România aproximativ un milion de oameni suferă de această boală. Specialiştii atenţionează că în următorii patru ani BPOC va deveni a treia cauză de deces din lume, depăşind alte afecţiuni mai cunoscute, precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială.
Boala afectează grav persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 şi 65 de ani. La nivel mondial, cel mai des întâlnit factor de risc pentru BPOC este fumatul. La fel de periculoasă este şi expunerea la factori de risc precum pulberile industriale, noxele chimice, fumul produs de arderea combustibililor biologici (cărbune, lemn, gunoi de grajd) etc.
Aproape jumătate dintre pacienţi nici nu ştiu că au boala, mai ales dat fiind faptul că simptomele timpurii ale bolii sunt uşor de confundat cu efectele fumatului excesiv sau cu cele ale înaintării în vârstă (tuse, senzaţie de sufocare, oboseală). Semnele care impun vizita la medicul specialist sunt tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă), şuierarea, gâfâitul, senzaţia de sufocare (dispnee), instalată cel mai adesea brusc, pe fondul unei oboseli accentuate, sau toleranţa la efort care devine din ce în ce mai redusă.
Bărbaţii au mai multe şanse să sufere de BPOC decât femeile, conform unui studiu realizat în România pe un eşantion de 10 000 de români diagnosticaţi cu BPOC. Un studiu realizat în anul 2012 de către Societatea Română de Pneumologie şi Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, la care au participat aproape 10.000 de români diagnosticaţi cu BPOC, a evidenţiat că cei mai mulţi pacienţi nu sunt conştienţi de severitatea bolii. Mai mult, vizitele la medicul specialist şi spirometriile (testările pentru depistarea BPOC) se realizează încă într-un număr foarte mic.
BPOC, Bronho-Pneumopatia Obstructivă Cronică, va deveni în următorii patru ani a treia cauză de deces din lume
În lipsa tratamentului, pacienţii cu BPOC ajung să întâmpine dificultăţi în respiraţie sau au senzaţia de sufocare pronunţată în timpul unor activităţi zilnice: atunci când se spală sau se îmbracă dimineaţa, când se plimbă sau când urcă scările.
Acelaşi studiu atenţionează că bărbaţii cu vârsta cuprinsă în intervalul 40-45 ani sunt mai predispuşi să facă BPOC decât femeile. Acest lucru ar putea avea legătură şi cu faptul că, de obicei, bărbaţii evită vizita la medicul specialist, acordând mai puţină importanţă simptomelor minore. Astfel, ajung la consultaţie atunci când boala este deja instalată.
Persoanele cu risc pentru BPOC au următorul profil:
• vârsta de peste 40 ani;
• fumători, exfumători;
• expunere îndelungată la alte tipuri de fum: pulberi, poluare, noxe;
• manifestări/simptome specifice BPOC: tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă) (tusea matinală a “fumătorului”), dispnee (senzaţia de lipsă de aer).
Boala poate fi tratată dacă este depistată din timp, de aceea, spirometria este esenţială încă de la primele simptome.
Ghidul internaţional al specialiştilor pentru BPOC recomandă testarea funcţiei pulmonare – spirometria – tuturor persoanelor care sunt expuse riscului de a face BPOC. Astfel, boala poate fi prevenită sau, măcar, depistată în stadiile incipiente de evoluţie, când tratamentul poate fi eficient.
Societatea Română de Pneumologie (SRP) a desfăşurat a opta ediţie a campaniei sale, „Tu ştii câţi ani au plămânii tăi?”
„În România sunt încă foarte multe persoane nediagnosticate cu BPOC, sunt mulţi oameni care confundă boala cu bătrâneţea. Îi îndemn pe toţi românii care fumează, tuşesc şi nu rezistă la efort să intre pe www.desprebpoc.ro, unde vor găsi toate informaţiile de care au nevoie în articole scrise sau verificate de medicii specialişti”, spune Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, preşedintele SRP.
