Iacob Mihai Dr.
Boala coronarianã ischemicã
Rolul coronarografiei în diagnosticul bolii şi tratamentul percutant coronarian intervenţional
Este vorba de o afecţiune caracterizatã prin îngustarea lumenului vascular, datorită formării plãcii de aterom. Aceasta induce diminuarea aportului de sânge oxigenat la nivelul teritoriului miocardic corespunzãtor. Consecinţa ischemiei miocardice este alterarea funcţiilor normale ale muşchiului cardiac.
Coronarografia reprezintã investigaţia invazivã, nechirurgicalã, care aduce informaţii precise în legãturã cu stenozele coronariene, vasele afectate, şi este necesarã pentru a stabili tratamentul acestei boli, care poate fi: exclusiv medical, coronarian intervenţional (angioplastie coronarianã, implantare de stent coronarian etc.) sau intervenţie chirurgicalã de revascularizare miocardicã. Coronarografia poate evidenţia şi alte anomalii: variante anatomice, spasm coronarian, punţi musculare, fistule coronariene, disecţii, anomalii coronariene în cadrul unor boli inflamatorii sau al unor afecţiuni congenitale complexe etc. În cazurile cu stenoze semnificative, subocluzive sau la pacienţii cu coronare ocluzionate, poate fi evaluatã circulaţia colateralã inter sau intracoronarianã. Aspectul angiografic al stenozei poate aduce informaţii orientative asupra materialului (cauza) care realizeazã stenoza: calcificare, trombozã etc.
Indicaţiile coronarografiei includ urmãtoarele situaţii, cu diferite grade de prioritate sau cu caracter de urgenţã în anumite cazuri:
_ pacienţi cu BCI pentru care tratamentul medical nu mai este eficient şi se constatã reapariţia crizelor anginoase sau agravarea crizelor anginoase;
_ pacienţi cu anginã pectoralã nou-apãrutã, anginã pectoralã instabilã, infarct miocardic acut sau angina postinfarct;
_ pacienţi cu BCI, fãrã dureri anginoase, dar cu modificãri EKG;
_ pacienţi cu BCI cu simptomatologie sugestivã, dar cu EKG neconcludent;
_ evaluarea patului vascular coronarian dupã o procedurã intervenţionalã sau dupã intervenţie de bypass aortocoronarian;
_ pacienţi cu boli cardiace valvulare şi malformaţii cardiace congenitale la care sunt suspectate afecţiuni coronariene asociate etc.
În urma efectuãrii coronarografiei se poate institui un tratament optim. În funcţie de numãrul stenozelor, numãrul vaselor afectate, aspectul şi caracteristicile stenozelor puse în evidenţã, vârsta pacientului, afecţiuni asociate etc. se poate alege varianta de tratament: medical, intervenţional sau chirurgical.
Dacã sunt evidenţiate leziuni care îndeplinesc criteriile unei proceduri coronariene intervenţionale (PCI), atunci sunt efectuate angioplastii coronariene, implantãri de stenturi coronariene farmacologic-active sau convenţionale, sau sunt utilizate alte tehnici intervenţionale. În funcţie de selectarea cazurilor, de
consumabilele disponibile şi de experienţa echipei, pot fi abordate şi leziuni complexe, multicoronariene.
În general, variantele terapeutice sunt complementare şi pot fi aplicate secvenţial aceluiaşi pacient dacã evoluţia afecţiunii coronariene o impune.
Tratamentul intervenţional necesitã asocierea tratamentului medical şi continuarea controalelor cardiologice periodice. Acestea evalueazã în timp rezultatele obţinute (dupã PCI, de obicei, pacientul poate reveni la o viaţã activã, normalã). În cazul implantãrilor de stenturi coronariene, fenomenul de restenozã a fost aproape complet suprimat prin utilizarea stenturilor farmacologic-active care au proprietatea de a elibera la locul implantãrii o substanţã ce previne restenozarea.
Dr. Iacob Mihai,
Medic cardiolog - cardiologie intervenţională
www.angiografie.ro
e-mail: info@clinica-angiomed.ro
