Cătina albă (Hyppophae rhammnoides), este cunoscută încă din antichitate pentru efectele ei terapeutice miraculoase. Toată planta are valoare din punct de vedere medicinal, însă partea cu cele mai multe substanţe active este fructul, care conţine de două ori mai multă vitamina C decât măceşul şi de 10 ori mai multă decât citricele. Fructul conţine şi vitaminele liposolubile (A, E, F, D) şi vitaminele hidrosolubile (C, K, P şi întreg complexul B).
Siropul de catină obţinut din fructe prin presare la rece are aceleaşi efecte ca şi fructele proaspete, deorece acest sirop pastrează nealterate şi fără să se piardă toate substanţele active terapeutice. Pulpa din fruct se ridică în strat la suprafaţa siropului, iar deasupra ei se gaseşte o peliculă de ulei, care dă siropului calitate terapeutică dar il şi protejează. Uleiul din fructe de cătină albă este cel mai valoros din punct de vedere medical.
Cătina albă este un biostimulator de excepţie, un regenerator şi un energizant dintre cele mai puternice, calităţi datorate conţinutului bogat în serotonină, un hormon cerebral cu rol vasodilatator, precursor al melatoninei, implicat în sinteza proteinelor şi în reglarea nivelului glucozei, şi are prin urmare un efect antistres; este un antioxidant eficace, evită formarea radicalilor liberi, este un bun imunomodulator, stimulând răspunsul imun al organismului în apărarea antibacteriană. Cătina este şi un foarte bun antiinflamator şi inhibă pofta de mâncare în cazul unor tratamente ale obezităţii.
Fructele de cătină pot fi consumate ca atare, ca sirop sau ca ceai. In caz de răceala sau gripă şi sensibilitate la răceli, se iau preventiv 4-5 linguriţe de sirop de cătina pe zi, pe stomacul gol, în cure de minimum trei săptămâni. Odată afecţiunea declanşată, se iau până la 10-12 linguriţe de sirop de cătină pe zi, pentru a hrăni organismul şi a-l ajuta să se apere eficient.
În uz extern, cătina albă, datorită conţinutului bogat în componente nutritive esenţiale pentru sănătatea pielii precum acizii graşi nesaturaţi, are acţiune nutritivă, revitalizantă şi de refacere, având ca efect principal încetinirea procesului de îmbătrânire. Acizii graşi nesaturaţi au rol în producerea de prostaglandine, care reglează permeabilitatea membranei celulare împiedicînd îmbătrînirea şi ridarea tenului.
Uleiul de cătină albă stimulează regenerarea pielii şi este foarte eficient în tratamentul arsurilor, rănilor cu vindecare lentă sau al unor maladii ale pielii precum eritemele, uscăciunea, mâncărimile, eczemele, ajutând în vindecarea unor boliprecum psoriazis şi zona zoster. Aplicat direct pe piele, uleiul de cătină albă revigorează tenul obosit şi protejează pielea de frig, vânt şi radiaţii solare, deoarece are proprietăţi de filtrare a razelor ultraviolete şi a altor tipuri de radiaţii cu efecte nocive asupra pielii.
Uleiul de cătină albă are valoare terapeutică atât ca uz intern (stimularea imunităţii organismului), cât şi ca uz extern (având un rol important în cosmetica anti-rid). Planta de cătină albă este “o minune lăsată de Dumnezeu pe pământ” iar fructul de cătină este o “întreagă farmacie într-un fruct.”
gina
Cum se pastreaza catina,fara fierbere,in miere.Care aunt etapele in preparare,conditiile de pastrare .Multumesc anticipat
March 28, 2013, 8:33 a.m.