La acest capitol de interacţiuni există, din păcate, reflexe vechi atât în rândul farmaciştilor cât şi în rândul medicilor. Ţin să subliniez că regula generală şi corectă de administrare a medicamentelor per os se face pe stomacul gol (cel puţin cu 30 de minute, preferabil o oră, înainte de mese şi/sau cel puţin cu 2, preferabil 3 ore după mese).
Dacă sunt mai multe medicamente, este recomandat, cât este posibil, să nu fie luate deodată, dar în aceste cazuri trebuie să cântărim corect situaţia: mai bine un medicament administrat nu 100% corect, decât administrat deloc, altfel spus, trebuie totdeauna să ţinem cont şi de complianţa pacientului şi să individualizăm cea mai bună variantă de administrare a diferitelor medicamente în paralel. Bineînţeles că, logic, combinaţiile fixe de medicamente se iau „cuplate” (oricum nu se pot desface principiile active), aceste forme farmaceutice fiind testate şi, evident, având eficacitate şi împreună, cum e cazul binecunoscutului medicament rămas în subconştientul nostru sub numele de Biseptol.
Desigur, orice regulă are excepţiile sale sau, cum se zice altfel, „excepţiile întăresc regula”, iar pornind de la acest enunţ nu putem nega că există medicamente care, din diferite motive, clare, se recomandă totuşi a fi administrate postprandial.
Este clar că formele farmaceutice orale de medicamente AINS şi AIS se dau după mese pentru a preîntâmpina cât se poate efectele secundare la nivel gastrointestinal. Dar, şi aici, trebuie să ştim că acest mod de administrare - după mese - poate scădea eficacitatea şi viteza de acţionare a acestor preparate. Iată că nu degeaba producătorul medicamentului oral care conţine dexketoprofen, în ciuda clasei de medicament AINS, recomandă administrarea înainte de mâncare, pe stomacul gol, pentru obţinerea unui efect analgezic rapid şi puternic. De asemenea, trebuie să ştim că şi capsulele de celecoxibum administrate după o masă bogată în lipide întârzie semnificativ viteza de absorbţie a preparatului, practic, prin metode de alimentaţie, putem obţine un efect retard în acest caz, care de multe ori poate fi chiar benefic.
Şi în alte clase de medicamente există produse care pot irita sistemul gastro-intestinal, iar în aceste situaţii (de exemplu la medicamentele: digoxin, teofilina, bromhexin, spironolactonă etc.) sfătuim pacienţii să şi le administreze după mâncare.
În mod paradoxal, sunt şi medicamente a căror absorbţie este în mod evident crescut(ă)dacă se dau după mese. Iată câteva molecule la care stomacul plin poate aduce un beneficiu terapeutic: itraconazol (mai puţin în cazul suspensiilor), lercainidipine, indapamidă, majoritatea statinelor, atenolol, spironolactonă, ketoconazol, venlafaxină. Este limpede că aceste situaţii le vor fi subliniate pacienţilor, iar pentru polimedicaţie se va face o schemă în care aceste medicamente vor fi recomandate a se administra postprandial. Este o greşeală omiterea acestui mic detaliu.
Un alt lucru interesant constă în faptul că băuturile acidulate cresc absorbţia medicamentului antifungic ketoconazol. Mai ales atunci când un pacient ia în mod cronic medicamente ce inhibă funcţia pompei de protoni, de tip omeprazol, sau dacă foloseşte antihistaminice H2, de tip ranitidină, ambele grupe de medicamente cresc PH-ul gastrointestinal şi astfel scade semnificativ rata de absorbţie la ketoconazol. În astfel de situaţii este foarte important să recomandăm pacienţilor care iau ketoconazol să bea înainte de administrarea medicamentului un pahar de cola - ignorând acest sfat, ei pot avea surpriza neplăcută ca medicamentul antifungic să nu-şi facă efectul. Un exemplu în care interacţiunile aduc un beneficiu poate fi cel al cuţitului cu care putem tăia pâine dacă vrem, dar, pe de altă parte, putem răni fizic pe cineva. În concluzie, interacţiunile medicamentoase pot fi şi benefice dacă stăpânim bine aceste mecanisme.
La pacienţii care au boala Parkinson şi se află sub tratament cu Levodopa, dar care şi consumă în mod repetat alimente cu conţinut mare de Vitamina B6(Piridoxina), cum ar fi avocado, fasole, cartofi, bacon, ficat de viţel, carne de porc, peşte etc., prin faptul că Piridoxina creşte metabolizarea Levodopei pot apărea efecte de subdozare a medicamentului. Acest lucru e valabil şi la suplimentele alimentare cu conţinut de Vitamina B6- să nu uităm că e foarte la modă suplimentul alimentar combinat de magneziu cu vitamina B6. Din păcate, eliberarea sau, mai rău, recomandarea unui astfel de produs pentru un pacient cu boala Parkinson este o eroare profesională, care poate duce la scăderea efectului farmacologic, ceea ce nu este de dorit la o boală evolutivă, care, şi fără astfel de interacţiuni nedorite, este foarte greu de stăpânit.
Mai există o băutură controversată de tip aliment, şi anume laptele, care era considerat cândva un protector gastric şi se recomanda cu tărie administrarea lui în acelaşi moment cu antibioticele. Iată că această teorie a picat, iar studiile şi farmacologia au demonstrat că laptele, formând chelaţi neabsorbabili, poate să scadă semnificativ absorbţia acestor produse. La produsele de tetraciclină şi ciprofloxacină (un chimioterapic antimicrobian), trebuie să avertizăm bolnavii să nu consume produse lactate înainte şi după administrarea medicamentului cel puţin 2 ore, pentru a nu compromite eficacitatea tratamentului. Dar regula generală şi la celelalte produse antimicrobiene este să fie administrate pe stomacul gol şi cu apă plată. Doar persoanele sensibile, la nivel gastrointestinal, la anumite medicamente, cum ar fi cazul claritromicinei, pot fi sfătuite să-şi administreze produsul după mâncare, dar totdeauna există riscul de subdozare în astfel de situaţii. Deci, trebuie cântărit individual acest aspect şi nu există o reţetă universală.
Şi, în fine, mai există un suc care face multe probleme, şi anume sucul de grapefruit, care, printr-un conţinut de complex de falvonoizi, inhibă o enzimă la nivel gastrointestinal mai puţin şi la nivel hepatic, şi anume enzima CYP3A4, responsabilă de metabolizarea unui număr imens de medicamente (aproximativ 30% din medicamente trec prin această enzimă). Ca regulă generală, putem spune că toxicitatea acestor medicamente luate per os creşte, dar sunt cazuri când medicamentele sunt prodruguri, şi atunci, prin scăderea metabolizării, putem ajunge la scăderea efectului farmacologic. Un lucru e sigur: pacienţii cu polimedicaţie ar trebui să evite consumul excesiv de suc de grapefruit.
