Principalele afecţiuni ale umărului (continuare)
Leziuni ale coafei rotatorilor
Coafă rotatorie poate fi lezată în urma unei singure leziuni traumatice, pacienţii prezentând frecvent durere de umăr cu durată de câteva luni şi un traumatism specific care a declanşat durerea. Leziunea de coafă rotatorie poate apărea adiacent unei alte leziuni de umăr, precum o fractură sau o luxaţie dar cele mai frecvente leziuni sunt rezultatul solicitării excesive a acestui grup de muşchi de-a lungul anilor. Leziunile de coafă a rotatorilor sunt cel mai frecvent întâlnite la pacienţii peste 40 de ani. Pacienţii mai tineri cu risc sunt cei care execută mişcări repetitive cu braţul deasupra capului, precum sportivii care practică volei, baschet, tenis, canotaj etc. Chirurgul ortoped-traumatolog poate recomanda intervenţia chirurgicală dacă tratamentul conservator nu ameliorează simptomatologia algică şi disfuncţională, când ruptura coafei rotatorii este acută şi foarte dureroasă sau se regăseşte la nivelul umărului braţului dominant şi persoana este activă sau pacientul prestează muncă fizică sau sport de performanţă, forta maximă în braţul afectat fiind indispensabilă. Tipul operaţiei va depinde de dimensiunea, forma şi localizarea rupturii, deoarece o ruptură parţială poate necesita doar o procedură de netezire, numită debridare în timp ce o ruptură completă în porţiunea cea mai groasă a tendonului se repară prin sutura celor două părţi ale tendonului rupt. Dacă tendonul este rupt de la locul său de inserţie va fi reinserat. Deasemenea, în timpul procedurii chirurgicale se poate îndepărta o porţiune din acromion, deoarece dacă apare sindromul de impingement, acromionul apasă şi freacă coafa, putând produce rupturi ale coafei. Asocierea cu alte afecţiuni, precum degenerarea articulaţiei acromio-claviculare sau rupturi ale tendonului bicipital necesită proceduri suplimentare. Pentru repararea chirurgicală sunt disponibile două aborduri, fie repararea artroscopică prin sutură transosoasă, ce presupune folosirea unor fire transosoase pentru reinserţia tendoanelor rupte, fie reinserţia cu ancore, când se folosesc ancore transosoase pentru ancorarea tendoanelor rupte. Metoda clasică este necesară în cazul rupturilor mari sau complexe sau dacă sunt necesare proceduri reconstructive adiţionale, precum transferul de tendon.
Tendinita
Tendinita calcificantă a umărului apare atunci când se formează depozite de calciu pe/în tendoanele umărului iar ţesutul din jurul depozitului se inflamează, provocând durerea de umăr. Această afecţiune este frecvent întâlnită şi afectează cel mai adesea populaţia în vârstă de peste 40 de ani. Există două tipuri diferite de calcificări la nivelul umărului: calcificare degenerativă, ce apare cu vârsta şi calcificare reactivă.
Pe masură ce înaintăm în vârstă, aportul de sange la tendoanele coafei rotatorilor scade, tendonul devenind mai slab, şi deasemenea, datorită uzurii unei articulaţii, fibrele tendoanelor suferă leziuni. Depozitele calcare se formează în tendoanele lezate şi aflate în plin proces de vindecare.
Pe de altă parte, calcificarea reactiva este diferită. Apariţia acesteia nu pare a fi legată de degenerare, chiar dacă se manifestă mai frecvent prin durere de umăr decât calcificarea degenerativă. Ea evoluează în trei stadii: precalcic, când în tendon apar modificări care favorizează formarea depozitelor de calciu, stadiul calcic, când se depun cristale de calciu în tendon, care încep să dispară prin resorbţie dar durerea apare cel mai frecvent în acest stadiu şi stadiul postcalcic, când tendonul se vindecă prin remodelare cu ţesut nou. Nu se cunosc mecanismele resorbţiei depozitelor de calciu, dar pe măsură ce acestea dispar şi ţesutul se remodelează, durerea dispare. Tendinita calcică apare în tendoanele coafei rotatorilor, depozitele de calciu apărând cel mai frecvent în tendonul muşchiului supraspinos.
Tratamentul iniţial al tendinitei constă în repaus, tratament fizical şi medicaţie antiinflamatoare, fiind urmat de tratamentul chirurgical, atunci când metodele conservatoare nu dau rezultatele aşteptate.Majoritatea operaţiilor pentru vindecarea tendinitei calcice a umărului sunt proceduri artroscopice. Artroscopul este folosit pentru a localiza şi exciza (rezecţie artroscopică) depozitele de calciu în coafa rotatorilor. Zona trebuie să fie atent spălată, deoarece cristalele de calciu libere sunt iritante pentru ţesuturile adiacente. Prin rezecţia clasică se realizează îndepărtarea depozitelor de calciu prin incizia muşchilor şi a ţesuturilor adiacente, tendonul fiind deasemenea secţionat pentru îndepărtarea depozitelor de calciu. Chirurgul spală atent zona pentru a elimina cristalele de calciu şi apoi suturează ţesuturile incizate.
Tratamentul fizicalkinetic face parte integrantă din protocolul terapeutic postintervenţie artroscopică sau clasică la nivelul umărului.
Contact
Facebook Sef lucr. Dr. Georgiana-Ozana Tache
Blog Sef lucr. Dr. Georgiana-Ozana Tache
Pricob
Am 63 de ani si din decembrie 2013 umarul drept imi este cu mobilitate redusa.Am o hernie de disc si din ivestigatiile facute am tendinita calcificante.Am facut fizioterapie,exercitii fizice.medicamente:tiogama.vimovo..Si acum cand va scriu acet email durerea o am acum in amandoi umerii pentru ca fac si acum exercitii fizice .Mobilitatea umarului drept am recuperat-o doar in procent de 60-70% dar durerile nu imi trec.Am mai facut si acopunctura la recomandarea medicului specialist,ameliorandu-mi doar cervicala deoarece nu vreau sa ma operez.Puteti sa ma ajutati cu un sft de specialitate?Ce as mai putea face?Rog raspunsul pe adresa de email.Multumesc.Cu respect.
May 27, 2014, 7:24 p.m.Maria Mocan
Am 46 de ani si am fost diagnosticata cu tendinita calcica umar drept.Am pimit tatament cu diclotard-10 zile,doreta-10 zile,gobaran-1 luna,colchicina-2luni.De cand ma doare fac 3 saptamani,iar de cand iau tratament 17 zile.durerea e cumplita si nu ma lasa mi-a coborat pana la degete.ma doare tot bratul nu ma lasa deloc.ce sa fac?va multumesc.cu respect.va rog un raspuns pe email
May 31, 2014, 4:18 p.m.ioana
Buna ziua , \\\\\\\\r\\\\\\\\nAm facut ecografie umar stang si am primit rezultatul ;\\\\\\\\r\\\\\\\\nEcografie muschi/articulatii\\\\\\\\r\\\\\\\\nExaminarea articulatiei scapula-humerale stangi evidentiaza :\\\\\\\\r\\\\\\\\n- Articulatie acromio-claviculara prezinta capsula usor destinsa fara reactie lichidiana intraarticulara vizibila (distant capsulara articulara os :0,4cm)\\\\\\\\r\\\\\\\\n- Tendon cap lung biceps (TCLB) situat in culisa bicipitala cu grosime de 0,57 cm cu fina lama de lichid in teaca sinoviala \\\\\\\\r\\\\\\\\n- Tendonul subcapular prezinta structura fribilara integra cu aspect neomogen cu microcalcificari prezente avand grosimea de 0,58 cm\\\\\\\\r\\\\\\\\n- Tendonul supraspinos stang prezinta structura intens neomogena cu multiple micro si macro calcificari de maxim 0,6 cm dispuse pe o distanta de aproximativ 1,5 cm in vecinatatea insertiei ; grosimea tendonului de 0,82 cm ( de partea stanga dureroasa ) tendonul supraspinos drept 0,72 cm prezinta o microcalcifiere in apropierea insertiei .\\\\\\\\r\\\\\\\\n- Tendonul infraspinos cu structura relative omogena \\\\\\\\r\\\\\\\\n- Cap humeral cu contur regulat\\\\\\\\r\\\\\\\\n- Bursa subdeltoidiana cu aspect ingrosat fara acumulare lichidiana \\\\\\\\r\\\\\\\\n- La manevrele dinnamice se constata aparitia dureri \\\\\\\\r\\\\\\\\n- CONCLUZII-Sindrom de conflict subacrominal grad 2 \\\\\\\\r\\\\\\\\n- Tendinopatie calcificanta supraspinos stang \\\\\\\\r\\\\\\\\n\\\\\\\\r\\\\\\\\nLa ce medic de specialitate sa merg ?\\\\\\\\r\\\\\\\\nMultumesc anticipat.
Jan. 22, 2015, 3:13 p.m.Saptamana Medicala Administrator
Va recomand sa mergeti la Dr. Georgiana Ozana Tache, sef sectie reabilitare medicala-Sanador.
Jan. 22, 2015, 3:20 p.m.Florin
Buna ziua. In urma cu aproximativ un an, am cazut pe umarul in timp ce schiam, insa nu mi-am dat seama de durerea pe care o avem deoarece in urmatoarea perioada am avut o febra musculara care masca simtomele. In acest timp am jucat volei, iar dupa o saptamana am simtit o durere puternica pe brat, fapt care ma impiedica sa ridic bratul paralel cu pamantul.\r\nLa scurt timp am facut investigatii, insa mi-au fost recomandate infilratii. Dupa aceste infiltratii mi-a trecut durerea, insa in luna decembrie am solicitat putin mai mult zona aceea si am simtit o usoara arsura. Am reluat investigatiile, insa de data asta am facut o analiza RMN.\r\nRezultatul RMN-ului este urmatorul:\r\nPacient cunoscut cu traumatisme repetate si stres cronic asupra articulatiei scapulo-humerale.\r\nRuptura partiala a tentonului de insertie a muschiului supraspinos, cu fibrele tendoniere desprinse de la nivelul tuberozitatii humerale si retractate spre median, edem penat la nivelul corpului muscular dar fara atrofie musculara- ruptura acuta grad 3\r\nChist sinovial situat la nivelul recesului axial si care comunica cu cavitatea articulara cu diametre maxime de 13/11/6,5 mm.\r\nLabru gleno-humeral intact\r\nSegmente osoase cu raporturi si semnal RM in limite normale.\r\nMi-au fost recomandate sedinte de fizio-terapie, care au avut un efect foarte bun asupra durerii.\r\nMi-a fost recomandat sa nu fac operatia deocamdata, insa am ramas cu o sensibilitate asupra articulatiei. \r\nVreau sa precizez ca am 25 de ani.\r\nCe imi recomandati sa fac?
March 10, 2015, 1:58 p.m.camelia
buna ziua am fost descoperita cu o ruptura sau dezlipire de tendon supraspinos un medic mi-a zis ca trebuie operat celalalt a zis ca se poate trata fara operatie nu stiu ce sa cred si pe care?
April 27, 2015, 7:03 p.m.Tocmag Florica
Bine v-am gasit! Sunt din Galati, am 61 ani si am mare nevoie, în problema mea de sănătate, de părerea dumneavoastră. Acum câteva zile (16 - 23 mai 2017) am fost internată în spital cu durere mare la umărul drept si am fost diagnosticată ca având periartrită scapulo-humerală bilaterală cu calcificări voluminoase în zona de proiecție, tendinită degenerativă calcifiantă, capsulită retractilă dreapta. Vă transcriu de pe foaia de externare tratamentul pe care l-am urmat: ”tratament antialgic, AINS, CS iv, decontracturant cu evoluție lentă. A prezentat scaune diareice la doză mică de colchicină”. Încă din spital am primit ca tratament Medrol, 1/2 de cp/zi de 16 mg. Tratamentul pe care trebuie să îl urmez, așa cum scrie pe Biletul de externare este: ”tratament pe 6 luni cu: Medrol 16 mg, 1/2 cp/zi timp de 10 zile, apoi 1/4 cp/zi 2 sapt., apoi scade doza pana la suprimare; Omeran 20 mg, 1 cp/zi la nevoie, Mydocalm 150 mg, 10 zile, apoi la durere; Diclac; continuă tratamentul pentru osteoporoză”. Menționez că am fost diagnosticată cu osteoporoză în 2010 (scor T final coloana lombară -3). După ani de tratament cu Bonviva și Actonel acest indicator nu s-a îmbunătățit, iar la evaluarea din noiembrie 2016 Scor T final coloană lombară era -3,1. În prezent urmez tratament cu Fosavance. Frământarea mea este legată de tratamentul îndelungat cu Medrol (pe care îl iau de 8 zile), mai ales că am osteoporoză. De aceea, vă rog, să îmi spuneți părerea dumneavoastră legată de tratamentul timp de 6 luni cu Medrol, dar și de tratament în general. Vă mulțumesc!
May 28, 2017, 6:50 a.m.