Marcusanu Calin
Campania anuală de vaccinare antigripală gratuită a început, la nivel naţional, cu 1 milion doze achiziţionate de Ministerul Sănătăţii contra sumei de 11 milioane de lei (acelaşi buget ca şi anul trecut) pentru imunizarea persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire.
Vor fi imunizate, cu prioritate, persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, personal medical, precum şi gravide, conform recomandărilor OMS şi ECDC.
Vaccinurile s-au dovedit uneori un mod de protecţie ineficient sau insuficient, sau au cauzat chiar decesul la un număr semnificativ de pacienţi (cum este cazul vaccinului BCC împotriva tuberculozei, administrat la nou-născuţi în maternitate), situaţie în care vaccinurile au fost retrase de pe piaţă şi s-a sistat temporar vaccinarea. Totuşi se consideră că statistic încă vaccinarea are un efect profilactic bun şi practicarea pe scară largă a decis dispariţia sau ameliorarea unor forme de boală.
Fabricarea şi perfecţionarea acestor vaccinuri pe scară largă nu are vechime mai mare de câteva decenii, de aceea poate că unele efecte adverse sunt încă insuficient de bine studiate şi stăpânite. Este normală chiar şi existenţa de puncte de vedere divergente ale specialiştilor referitor la vaccinuri, lucru care ar putea duce la dezbateri constructive. Dacă se reconsideră vechiul principiu din medicină, care spune că nu există boli, există doar bolnavi, atunci vaccinarea ar trebui să ţină cont şi de starea fiecărui vaccinat, în care poate modul de dozare şi de administrare ar putea fi decisiv? Aceeaşi mâncare unora le pică bine, altora le face rău. Rămâne ca doar practica medicală să stabilească viitorul vaccinării, chiar cu riscurile care decurg.
