Sef. Lucr. Dr. Madalina Iliescu
Durerea cronică din lombosacralgie (durerea lombară) este considerată un sindrom de adaptare și este asociată cu caracteristicile personale, experiențele anterioare, distresul emoţional, depresia și adaptarea rolului de om bolnav.
Importanța lombosacralgiei este subliniată de procentul foarte mare de pacienți care se confruntă cu această simptomatologie (aproximativ 80% din populație se confruntă cel puțin odată în decursul vieții cu un episod de durere lombară), costul anual ridicat datorită adresabilității din ce în ce mai frecvente a pacienților cu această simptomatologie în serviciile medicale, ”plimbarea pacientului ” prin mai multe servicii medicale, fiind investigat și consultat de mai mulți specialiști, costurile tratamentelor medicamentoase și nonmedicamentoase efectuate frecvent de către pacienți, incapacitatea de muncă subliniată de zilele de concediu acordate datorită impotenței funcționale moderate sau chiar marcate, reprofilările profesionale ale unor pacienți datorită incapacității efectuării eforturilor fizice de la locurile de muncă, sau chiar incapacitatea permanentă de muncă.
Lombosacralgia este foarte răspândită în rândul populației adulte și vârstnice și ridică probleme de asistență medicală și nu numai, încât în multe țări această patologie a ajuns să fie considerată o problemă de sănătate public, în top 10 al bolilor ce determină dizabilități, alături de HIV, accidente rutiere, tuberculoza, neoplasmul pulmonar, BPOC și complicațiile nașterii premature.
Cele mai multe statistici arată că cel puțin 80% din populația adultă prezintă cel puțin unul sau două pusee algice lombare de gravitate diferită.
Tratamentul de reabilitare își propune mai multe obiective individualizate pentru fiecare pacient: combaterea durerii, corectarea dezechilibrelor musculare (relaxarea musculaturii contractate, tonifierea musculaturii abdominale), creșterea mobilității coloanei, restabilirea controlului mișcării, conștientizarea poziției vicioase și corectarea ei prin exercițiile de corectare şi prin autocontrol periodic al poziției atât în activitățile statice cât și dinamice, profilaxia recidivelor.
Dizabilitatea este parte a condiţiei umane. Aproape oricine va avea parte la un moment dat în viața de o dizabilitate temporară, iar cei care ajung la vârste înaintate vor trece prin momente tot mai dese de dificultăți de funcționare. Majoritatea familiilor au un membru cu dizabilitate, și multe persoane care nu au dizabilități își asumă responsabilitatea de a sprijini și de a avea grijă de rudele și prietenii lor cu dizabilități.
Dizabilitatea este o chestiune ce ţine de drepturile omului. Persoanele cu dizabilități se confruntă cu sărăcia și cu rezultate socio-economice mai proaste decât persoanele fără dizabilități.
Raportul Mondial privind Dizabilitatea se adresează factorilor politici de decizie, practicienilor, cercetătorilor, cadrelor universitare, agențiilor de dezvoltare și societății civile.
În ultimul raport mondial privind dizabilitatea, durerea lombară a fost introdusă printre condițiile clinice ce pot da dizabilitate.
S-au strâns date dintr-o gamă variată de medii (cercetare, îngrijire primară, reabilitare) din mai multe țări ale Uniunii Europene, în total 1200 persoane cu afecțiuni bipolare, depresii, dureri lombare, migrene, scleroză în plăci, afecțiuni musculo-scheletale, osteoporoză, sindrom Parkinson, AVC, TCC. Participanții au fost punctați pe o scală de 5 puncte folosind lista Clasificării internaţionale a funcționării, dizabilității și sănătății, care înregistrează nivele de probleme în toate dimensiunile. S-au raportat date folosindu-se un punctaj de la 0-100, unde punctajele mai mari reprezintă dificultăți mai mari.
Conceptul de dizabilitate în lombosacralgie capătă astfel dimensiuni din ce în ce mai mari, fiind un indicator important în monitorizarea efectelor tratamentului de reabilitare la pacienţii cu acest tip de suferinţă.
