O alimentaţie sănătoasă şi adecvată necesităţilor organismului unui copil este cheia asigurării creşterii şi dezvoltării sale armonioase somatice, dar şi psihice, emoţionale şi afective.
Alimentaţia sănătoasă pentru copilul mai mare de 24 de luni implică respectarea unor principii de bază, şi anume:
- asigurarea unei diversităţi alimentare, ceea ce înseamnă consumul, pe parcursul unei zile, de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare;
- asigurarea unei proporţionalităţi între grupele şi subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahăr;
- consumul moderat al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) şi de zahăr adăugat.
Alimentaţia copilului preşcolar trebuie să respecte următoarele reguli:
- Să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază: pâine, cereale, orez şi paste făinoase, vegetale, fructe, lapte, brânză şi iaurt, peşte şi ouă.
- Copilul să fie hrănit înainte de a-i fi foarte foame, de a fi obosit sau iritat.
- Să i se ofere câteva variante de alimente la alegere şi cel puţin un aliment favorit.
- Pentru a-i asigura raţia zilnică de nutrienţi, mesele principale îi vor fi completate cu gustări formate din cereale cu lapte, sandvişuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, brânză cu conţinut scăzut de sare şi grăsimi.
- Pentru a-i stimula copilului pofta de mâncare, alimentele din meniu pot să aibă consistenţă şi culori diferite. .
- Cantitatea de mâncare trebuie să fie adecvată vârstei copilului; o modalitate practică de stabilire a cantităţii de mâncare pentru copilul mic, în lipsa tabelelor şi a graficelor, este de a-i servi o lingură din fiecare grup alimentar pentru fiecare an al vârstei sale.
- Masa trebuie să se încheie când copilul s-a săturat, dacă devine neliniştit sau nu mai manifestă interes.
Fructele şi legumele sunt bogate în vitamine şi minerale, reprezintă o sursă excelentă de phfiytochemicale (ele păstrează sistemul imunitar puternic şi ţin la distanţă viruşii şi bolile). În loc să vă concentraţi asupra unui singur fruct sau legumă, ar fi bine să includeţi în dieta copilului o gamă cât mai largă din aceste produse .
Alimentele bogate în proteine sunt esenţiale pentru dezvoltare, creştere, refacerea ţesuturilor, a pielii şi muşchilor - proteinele nu trebuie să lipsească din dieta copilului. Se găsesc în carne, carne de pasăre, peşte, produse lactate, ouă, nuci, seminţe, fasole şi legume.
Alimentele bogate în calciu au un rol foarte important în creşterea şi dezvoltarea sănătoasă a oaselor şi dinţilor. De asemenea, ele conţin vitaminele B, A şi D. Acestea se găsesc în ouă, sardine cu oase la conservă, legume, nuci, fructe uscate, legume verzi, tofu şi cereale integrale.
Grăsimea saturată din aceste produse poate fi redusă în hrana copiilor cu vârste peste 5 ani, folosind lapte, iaurt sau brânză mult mai slabe. Totuşi, copiii sub 5 ani au nevoie de aceste grăsimi.
Acizii graşi esenţiali Omega 3 şi Omega 6, cunoscuţi ca acizi graşi esenţiali, nu trebuie să lipsească din dieta copilului, deoarece sunt vitali pentru creşterea, dezvoltarea sa, sprijină sistemul său imunitar, ajută la construirea celulelor sănătoase ale organismului şi îndepărtează alergiile. Omega 6 poate fi găsit în uleiurile de floarea soarelui, sofranas, susan, seminţe de struguri, soia, porumb, nuci.
Omega 3 este foarte important în creşterea şi dezvoltarea creierului. Acest acid se poate găsi în peştele gras (macrou, sardine, somon), în legume verzi, cartofi dulci, cereale integrale, fasole, seminţe de in, ulei de seminţe de in, nuci, ulei de nuci, ulei de canola, măsline şi ulei de măsline
Ştiaţi că...?
Pentru a funcţiona, creierul se bazează pe glucoză, deci când nivelul de zahăr din sânge scade, gradul de concentrare şi comportamentul sunt direct afectate.