Kinetobebe
Este o perioadă importantă, cu modificări multiple şi rapide în evoluţia copilului dumneavoastră.
Încă de la naştere veţi sesiza că nou-născutul este uşor încordat, având un tonus muscular crescut (îşi ţine pumnişorii strânşi, coatele flectate, genunchii uşor flectaţi).
Această postură va fi menţinută pe durata primelor trei luni de viaţă, ca o prelungire a poziţiei intrauterine, tonusul diminuându-se progresiv până la sfârşitul perioadei.
Tocmai din acest motiv mobilitatea copilului va fi destul de redusă, cele mai ample mişcări fiind cele alternative de flexie-extensie la nivelul membrelor inferioare. Începând cu luna a doua de viaţă, controlul capului se va îmbunătăţi progresiv, în aşa fel încât, spre sfârşitul celei de-a treia luni, va menţine ”postura păpuşii”, adică, sprijinit pe antebraţe şi palme, îşi va menţine capul ridicat şi va privi stânga-dreapta.
Pentru ca sugarul să atingă până la trei luni acest nivel motor, este necesar ca părinţii să ţină cont de câteva aspecte:
- obiectivul principal al acestei etape este relaxarea copilului, deci masajul (după băiţă sau în alte momente ale zilei) trebuie să fie foarte uşor, implicând mişcări uşoare şi lente de netezire (mângâiere).
- deşi, de-a lungul timpului, sugarul era înfăşat (pentru a avea picioarele drepte şi a se relaxa), s-a demonstrat că este o manevră care poate avea efecte nocive şi nu se mai aplică.
- poziţionarea în decubit ventral (pe burtică), atunci când copilul nu doarme, este extrem de importantă pentru îmbunătăţirea controlului capului şi trebuie începută încă de la sfârşitul primei luni de viaţă. Din această poziţie, copilul va face achiziţiile motorii care urmează de-a lungul dezvoltarii neuromotorii: rostogolirea, târârea, ridicarea în „patru labe”. Cu cât mai târziu va fi poziţionat pe burtică, cu atât acestea vor apărea mai greu.
- Durata trebuie să crească progresiv, chiar dacă copilul plânge, pentru că numai aşa se va obişnui cu această poziţie. Există studii care concluzionează că o oră de poziţionare în decubit ventral (în stare de veghe) grăbeşte apariţia ortostatismului cu 3 zile şi mersul cu aproximativ 3 zile şi jumătate.
Transportul copilului în această perioadă este bine să se facă menţinându-l în decubit ventral pe antebraţul părintelui. Poziţia şezând (cu bazinul copilului sprijinit pe antebraţul părintelui sau în „port-bebe”) nu este indicată din cauza greutăţii trunchiului, care nu poate fi susţinută de şoldurile imature ale sugarului.
Constantin Felician ION
Monica ION
