La bază, stresul este o reacţie naturală a corpului (la nivel fizic şi psihic) la experienţe, fie ele pozitive sau negative. Pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sănătatea şi siguranţa noastră, ajutându-ne să facem faţă situaţiilor dificile. Problema apare atunci când nivelul stresului determină pierderea controlului, teamă și anxietate pe termen lung. Cercetări recent efectuate la Universitatea din New York au demonstrat că nici măcar nu este nevoie să fim supuşi la un stres foarte mare pentru a uita tehnicile cognitive care ne pot ajuta să controlăm teama şi anxietatea sau să ne pierdem controlul. Fiecare individ răspunde diferit la niveluri diferite de stres și ceea ce unuia nu îi face nimic, altuia îi poate produce o traumă.
Pe termen lung, când situațiile de viață sunt sub continuu stres, apare cronicizarea și, astfel, stresul devine extrem de periculos. De la momentul în care uităm ce am făcut cu ochelarii sau dacă am închis gazul sunt doar câțiva pași până la efectul dramatic, imediat şi ireversibil asupra minţii şi corpului nostru, care ne pune sănătatea în pericol tot mai mult şi mai des, cauzând varii afecţiuni, de la îmbătrânire precoce la afecţiuni cardiace grave. Stresul este generat de presiunea responsabilităţilor zilnice, evenimentele negative din viaţa noastră (un divorţ, o pierdere, moartea cuiva drag), boli fizice, dar și buletine de știri, informații negative venite din toate părțile, nesiguranța pe care o experimentăm cu toții astăzi, dezastre naturale, cazuri de atacuri violente sau orice altă traumă psihologică. Când devine cronic, stresul poate cauza o multitudine de simptome, afecţiuni și dezechilibre la toate nivelurile: fizic, mental şi emoţional. Ne pierdem concentrarea, tonusul, optimismul, viziunea şi spiritul analitic. Devenim tot mai mult epuizaţi, speriaţi şi agitaţi și nu mai reuşim să ne ţinem sub control sănătatea. Ne îngrăşăm, ni se accelerează iremediabil procesul de îmbătrânire, ne pierdem dinții, obosim, facem ulcere, infecții, boli autoimune, cancere etc. Au fost făcute cercetări care arată că oamenii consumă până la 40% mai multă mâncare atunci când se află în situații stresante decât în mod normal. Pe de altă parte, însă, alții nu mănâncă deloc. Multe persoane, sub stres, scrâşnesc din dinţi, inclusiv noaptea, în somn, afectând nu doar dinții, ci și gingia şi maxilarul, cărora scrâșnitul le produce leziuni. Nivelul ridicat al hormonilor stresului scade imunitatea, schimbă compoziția acidului gastric și chiar compoziţia salivei. La Universitatea din San Francisco, California, s-a descoperit că stresul scurtează telomerii (structuri de la capătul cromozomilor), împiedicând, astfel, regenerarea celulelor și, cauzând, dincolo de multe probleme de sănătate, semne ale îmbătrânirii: riduri, scăderea elasticității musculaturii, slăbirea vederii. Stresul afectează în egală măsură: sistemul central nervos, cardiac, respirator, endocrin, imunitar, digestiv, muscular şi cel reproducător.
