Prof.Dr. Minodora Dobreanu
Virusul SARS CoV-2 are capacitatea de a prolifera masiv în anumite celule ale organismului, prin deturnarea metabolismului acestora în scop propriu; mai mult decât atât - are capacitatea să blocheze anumite căi de semnalizare și de protecție înnăscută ale sistemului imun.
Forma clinică a bolii depinde de robustețea răspunsului imun al individului infectat, iar eficiența acestuia este o chestiune greu de anticipat, fiind condiționată de factori genetici, de mediu și bineînțeles de preexistența unor afecțiuni care afectează celulele sau moleculele imune. Nu toți cei expuși la virusul SARS CoV-2 s-au infectat și nu toți cei infectați au făcut forme simptomatice grave de COVID-19. Este știut însă faptul ca persoanele cu boli cronice (diabet zaharat, obezitate, boala cronică de rinichi), au făcut SARS cu sfârșit letal în proporție mult mai mare decât restul grupurilor infectate.
Rezultatele de laborator contribuie în foarte mare măsură la luarea deciziilor medicale, la stabilirea ghidurilor și protocoalelor clinice, iar progresele în domenii de vârf ale medicinei de laborator (biologie moleculară, genetică) au impact în conduita clinică. Printre sarcinile acute ale laboratoarelor medicale (inclusiv ale celor pe care le conduc) în perioada imediat următoare declanșării pandemiei COVID-19, a fost și implementarea tehnicilor moleculare RT PCR avansate de diagnostic, stabilirea unor standarde exigente de calitate în diagnosticul molecular. A fost practic o cursă contra-cronometru pentru organizarea sectorului de diagnostic molecular, în vederea rezolvării acestei probleme majore de sănătate publică; diagnosticul infecției cu SARS CoV-2 este necesar în unele instituții (mai ales în spitalele cu unități de urgență cum este al nostru), 24h, 7/7. A fost o perioadă extrem de solicitantă pentru întreg personalul, cu provocări continue, care încă nu s-a terminat.
