Ziarele centrale au scris despre o mare anchetă în Sănătate, combinată cu un lanţ de percheziţii şi sechestru de calculatoare şi laptop-uri în unităţi medicale. Că s-ar fi găsit în cabinetele unor medici cantități mari de medicamente, unele foarte scumpe, valorând 20.000 de lei o fiolă. Asta îmi aduce aminte că acelaşi stil ziaristic era folosit şi în relatările din timpul mineriadei din ‘90 despre descinderile efectuate la unele sedii de partide, unde s-ar fi găsit maşini de tipărit bancnote false, droguri şi alte obiecte ilegale, imorale şi antinaţionale, “adevăruri” care s-au dovedit după plecarea minerilor simple zvonuri.
Acum, după 25 de ani de democraţie, istoria se repetă. Presa românească prezintă ca grave ilegalităţi faptele a 16 medici oncologi, “membri ai reţelei sanitare “corupte”, care şi-ar fi aranjat sejururi în străinătate pe cheltuiala companiilor farmaceutice, în contul prescrierii preferenţiale a unor medicamente. Undeva am citit chiar că medicii “ar fi efectuat studii (evident, trucate), menite a da girul fals acelor medicamente”, ca şi cum acestea s-ar introduce pe piaţa globală fără parcurgerea unor etape de testare riguroase dar în România au nevoie de avizul oncologilor români!
În modul de redactare al acestor ştiri, concertat denigratoare la adresa personalului sanitar, se începe la timpul dubitativ, ca şi cum faptele sunt relatate din auzite: că s-ar fi dat, că s-ar fi primit, că s-ar fi obţinut, etc., conform surselor (nu se spune care). Treptat, doar prin tonul relatării, faptele care mai înainte, în aceleaşi relatări, erau doar presupuse, devin întâi surprinzătoare: “şi nu mică le-a fost mirarea procurorilor anticorupţie de cele găsite în timpul anchetei”, iar apoi certe, datorită “anchetei care a avansat cu paşi repezi”, în final ştiindu-se deja “cum acţionau membrii reţelei”. Concluziile, care reieşeau de fapt chiar din titlul unor astfel de ştiri, sunt fie compromiţătoare: “Vacanţe de lux contra reţete medicale”, fie generalizatoare: “Cum i-au corupt pe medici marile companii farmaceutice” (de unde înainte se vorbea doar de 16 medici oncologi). Unde oare se ascunde adevărul? Haideţi să aşteptăm ca acesta să fie clarificat şi apoi să îl comentăm cu talent.