“Frumuseţea este o recomandare mai bună decât orice altă scrisoare de recomandare”.... dar, este într-adevăr aşa?
În 1741, David Hume scria: Frumuseţea nu este o calitate în sine; ea există doar în mintea celor care o contemplă, iar fiecare minte percepe o frumuseţe diferită.
În fiecare an, în lume sunt realizate peste 10 milioane de proceduri cosmetice.
Numai în Europa există 72 de milioane de persoane care ating vârsta de 40 de ani şi care asociază o imagine frumoasă cu succesul. Ce doresc să obţină prin chirurgia estetică şi care sunt aşteptările lor realiste?
Un chirurg estetician trebuie să fie un fin psiholog şi să înţeleagă de ce o persoană decide să-şi schimbe înfăţişarea sau anumite aspecte ale acesteia. Există o relaţie strânsă între imaginea de sine şi dorinţa de a-ţi schimba aspectul fizic. Chirurgul trebuie să fie conştient de stabilitatea emoţională a pacientului, de tonusul acestuia, de aşteptările, motivaţiile şi obiectivele lui.
Alegerea pacientului potrivit este la fel de importantă ca şi alegerea unei abordări chirurgicale potrivite. Aspectul fizic este doar unul dintre indicii care hotărăsc dacă cineva este potrivit pentru intervenţie.
Defectul pe care îl are pacientul este unul minor? A avut pacientul şi alte intervenţii chirurgicale estetice înainte? Cu alte cuvinte, ea sau el este un ‘dependent’ de chirurgia estetică? Sunt întrebări pe care chirurgul estetician trebuie să şi le pună şi ar trebui să ştie şi răspunsurile.
Modul în care se comportă pacientul în cadrul primei consultaţii este foarte important: este nepoliticos, excesiv de critic sau cu aprecieri negative la adresa altor chirurgi? Oricare dintre combinaţiile de mai sus pot fi semnale ale unor aşteptări nerealiste. O asemenea persoană nu va fi niciodată satisfăcută de rezultate.
În timpul consultaţiei este important ca medicul să afle dacă pacientul a suferit de curând o pierdere. Dacă da, este aceasta reprezentată de o persoană sau de un loc de muncă? Astfel de schimbări în viaţa oamenilor produc cel mai adesea tensiuni, de care unii aleg să se elibereze apelând la chirurgia estetică.
O altă situaţie este aceea în care, fiind necesară o decizie promptă, dacă posibilii pacienţi sunt sub tratament psihologic nu sunt în măsură să ia o decizie în privinţa intervenţiei de chirurgie estetică. Uneori, chiar şi atunci când aceste elemente nu există, chirurgul poate să ia decizia de a nu realiza intervenţia, dacă întâlneşte o persoană faţă de care nu se simte confortabil.
Un ultim pas în evaluarea posibilului pacient este edificarea capacităţii pacientului de a urma indicaţiile medicului, chiar înaintea intervenţiei, dar şi după ce aceasta se realizează. Dacă nu, există o dificultate majoră în alegerea persoanei pentru intervenţie.
Chirurgul estetician trebuie să facă o alegere potrivită, luând în considerare toate aceste aspecte care ţin de psihologia posibilului candidat, o alegere care să fie, în primul rând, în beneficiul pacientului.
Trebuie să realizăm faptul că chirurgia estetică nu este un panaceu. Nu este soluţia pentru problemele de viaţă. Chirurgia estetică poate îmbunătăţi aspectul cuiva, creşte încrederea în sine, dar numai dacă pacientul are o gândire pozitivă.
