Prof. Dr. Calin Giurcaneanu
Acneea vulgară este una dintre cele mai frecvente patologii cutanate ce afectează frecvent adolescenții din întreaga lume. Boala se caracterizează prin următorul tablou clinic: seboree, comedoane, pustule (folicul sebaceu plin cu sebum), papule localizate la nivelul zonelor bogate în glande sebacee. Patogeneza acestei afecțiuni este foarte complexă, putând fi generată de multipli factori ca producerea de sebum, eliberarea mediatorilor inflamatori în piele, hiperkeratoza - Ingrosare localizata a stratului cornos (stratul cel mai de suprafata al epidermului) și colonizarea cu Propionibacterium acnes. Mai mult, factorii care contribuie la formarea acneei includ, de asemenea, predispoziții genetice, anomalii hormonale (androgenii joacă rolul cheie), tulburări imunologice, factori psihologici, de mediu și chiar iatrogeni. Se crede că dieta poate juca un rol în patogeneza acneei vulgare și unele produse pot avea un efect asupra evoluției acestei dermatoze.
Primele studii privind rolul alimentației în acnee au fost efectuate începând cu anul 1940. Cu toate acestea, până astăzi nu au existat dovezi concludente care să sublinieze că laptele și produsele lactate au efecte comedogene (care provoacă acnee). Cauza probabilă a posibilelor efecte comedogene ale laptelui și derivatelor sale este conținutul de hormoni produși de vaci în timpul gestației. Se crede că elementul constitutiv al laptelui care stimulează cel mai mult unitatea pilosebacee este factorul de creștere asemănător insulinei 1 (IGF-1). Nivelurile IGF-1 cresc în timpul pubertății sub influența hormonului de creștere și se corelează cu evoluția clinică a acneei. Cele mai mari concentrații de IGF-1 se găsesc la femeile cu acnee. Nivelurile plasmatice ridicate de IGF-1, cauzate de consumul de lapte, stimulează proliferarea sebocitelor, rezultând dezvoltarea și progresia leziunilor acneice.
Acneea este influențată nu numai de hormoni, ci și de relația biochimică dintre aceștia și unitatea pilosebacee. Astfel, adăugarea de hormoni exogeni derivați din dietă în grupul de hormoni endogeni poate avea un impact semnificativ. Laptele disponibil în magazine este bogat în progesteron derivat din placentă.
Multe studii au arătat că laptele degresat este mai comedogen decât laptele integral. Se crede că în timpul producției de lapte degresat există modificări ale bioactivității moleculelor biologic active, cum ar fi glucocorticoizii. Există, de asemenea, posibilitatea ca echilibrul hormonal al laptelui degresat să fie afectat. Drept urmare, consumul de lapte degresat poate provoca o comedogeneză crescută. Mai mult decât atât, pentru a menține consistența adecvată a produselor din lapte degresat, producătorii, îi adaugă proteine din zer, cum ar fi α-lactoalbumina, al cărui rol în comedogeneză nu este, de asemenea, neglijabil. De asemenea, laptele degresat conține mai puțini estrogeni decât laptele integral. Estrogenul este un hormon care poate reduce acneea.
Ciocolata a fost întotdeauna considerată ca un factor care poate contribui la exacerbarea acneei, dar există o cantitate foarte limitată de dovezi care susțin impactul negativ al acesteia asupra pielii. Dermatologii observă adesea că pacienții au leziuni acneiforme noi la câteva zile după ingestia de produse care conțin ciocolată. Într-un studiu realizat pe elevi cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani, 66% dintre respondenți au menționat ciocolata ca factor de agravare a acneei. Alte cercetări au demonstrat că nu există nicio asociere între consumul de ciocolată si acnee. Studiile privind efectul ciocolatei asupra stării pielii sunt controversate și inexacte din cauza ingredientelor suplimentare. Cu toate acestea, în 2011, Jurnalul Academiei Americane de Dermatologie a publicat un studiu, care a analizat consumul de ciocolată. Modificări semnificative ale severității acneei au apărut în rândul respondenților după o singură ingestie de ciocolată. Acest lucru a permis autorilor să enunțe ipoteza conform căreia ciocolata poate exacerba leziunile acneice. Cu toate acestea, nu există informații despre tipul de ciocolată consumată de subiecți și procentul de cacao din probele consumate, care pot influența rezultatele.
Ciocolata neagră conține mai mulți antioxidanți decât ciocolata cu lapte, ceea ce ar duce la concluzia că poate avea efecte comedogene mult mai mici. Cu toate acestea, această problemă rămâne încă neclară. În ceea ce privește întrebarea dacă ciocolata agravează leziunile acneice, nu există încă un răspuns clar.
Raportul dintre acizii grași omega-6 și omega-3 care rezultă din dietă este unul dintre factorii care modulează procesul inflamator. Un aport ridicat de acizi grași omega-3 poate inhiba producerea de citokine proinflamatorii care pot avea un efect terapeutic asupra acneei vulgare. Leucotriena B4 (LTB4) este cunoscută pe scară largă ca o substanță care reglează producția de sebum. Acizii grași omega-3 și, în special, acidul eicosapentaenoic (EPA) derivat din uleiurile de pește inhibă conversia acidului arahidonic în LTB4. Fiecare unitate pilosebacee are capacitatea de a produce substanțe pro-inflamatorii, inclusiv LTB4, folosind substanțe care provin din descompunerea grăsimilor provenite din dietă. Acizii grași omega-3 au capacitatea de a reduce nivelul IGF-1, ceea ce sugerează, de asemenea, că pot avea un efect benefic în tratamentul acneei.
Se crede că alimentele bogate caloric și indicele glicemic al întregii diete pot participa la patogeneza acneei vulgare. Dieta bazată pe produse cu un indice glicemic ridicat duce la hiperinsulinemie. Nivelurile crescute de insulină stimulează secreția de hormoni androgeni și determină o producție crescută de sebum, care joacă un rol fundamental în patogeneza acneei vulgare.
În concluzie, impactul dietei asupra acneei vulgare este încă un subiect foarte controversat, dar nu mai poate fi trecut cu vederea. Deși legătura dintre aportul de lactate și acnee este mai puțin convingătoare decât cea dintre o dietă glicemică bogată și acnee, ambele merită luate în considerare atunci când se oferă sfaturi dietetice. Dacă pacientul relatează, în timpul anamnezei, că un anumit aliment îi induce exacerbarea leziunilor, acesta ar trebui exclus sau să îi limiteze consumul.
