Magnetoterapia
Aceasta este un tratament natural şi uşor de suportat de organism. Această terapie se bazează pe acţionarea directă asupra ţesuturilor a unui câmp magnetic pulsatil (CMP). Este cunoscut faptul că acest CMP lucrează la nivelul celulelor, activând producerea enzimelor, transferul metabolic şi având un rol important în funcţionarea membranei celulare.
Istoria magnetoterapiei
Cel mai vechi caz de vindecare cu ajutorul magneţilor este întâlnit în India, într-una dintre cele patru Vede, în care regăsim un fel de tratat de medicină: Atharvaveda. Se pare că şi egiptenii erau familiarizaţi cu puterea vindacătoare a magneţilor, deoarece îi foloseau pentru conservarea mumiilor. Se zice că regina Cleopatra purta un magnet pe frunte, pentru a-şi menţine frumuseţea şi şarmul.
Terapia cu magneţi constă în introducerea anumitor părţi ale corpului (în funcţie de afecţiune) într-un câmp magnetic pentru a accelera diminuarea durerii, a inflamaţiei sau a altor afecţiuni ale sistemului locomotor.
Afecţiuni:
• spondiloza cervicală
• contuzii
• artroze dorsale
• epicondilite
• fracturi
• hematom
• artroza membrelor superioare şi inferioare
• periartrita scapulo-humerală
• lombalgia
• artroza lombosacrală
• luxaţii
• contracturi musculare
• osteoporoză
• pseudoartroze
• artrită reumatoidă
• tendinite
• ulcer varicos
Ultrasunete
Ultrasunetele creează micro-vibraţii invizibile, localizate profund în interiorul celulelor, spărgând depozitele de grăsime calcifiate. Undele ultrasonice vibrează de un milion de ori pe secundă, ducând la efecte de curăţare a grăsimilor şi de încălzire. Tratamentele cu ultrasunete simulează efectul unei diete, prin topirea grăsimilor şi eliminarea acestora din organism.
Masajul ultrasonic penetrează în grăsimea subcutanată între 4 şi 5 cm sub piele, creând acelaşi efect ca cel al unei diete. Efectul similar unei diete este dat de arderea grăsimilor subcutanate cu energie cinetică ce utilizează micro-vibraţii. Tratamentul sonic se poate aplica pe toate zonele ce necesită slăbire: abdomen, şolduri, fese, coapse, braţe, bărbie etc.
Afecţiuni:
• reumatice, artroze, bursite, tendinite, întinderi de ligamente, cicatrici keloide, întinderi musculare, contracturi musculare.
Electroterapie
• Curenţi interferenţiali
• Curenti Diadinamici
• Curent faradic
• TENS
Electroterapia a fost folosită încă de la sfârşitul secolului al 19-lea pentru tratarea diferitelor afecţiuni, în marea lor majoritate asociate unei dureri localizate într-o anumită parte a corpului. Teoria prin care electricitatea are rol în tratarea diferitelor boli a luat naştere la începutul secolului al 18-lea, când Johann Gottlob Kruger a sugerat că electricitatea poate aduce modificări în organism, accelerând recuperarea acestuia. În această perioadă, electricitatea a fost folosită în intensificarea circulaţiei sângelui.
Afecţiuni reumatice, ortroze, bursite, tendinite, întinderi de ligamente, întinderi musculare, contracturi musculare, stimulare neuromusculară.
Laserterapie
Sunt două tipuri de aplicaţii: laser focalizat pe puncte dureroase şi laserul divergent, scan laser, ce oferă posibilitatea tratării unor zone mai mult sau mai puţin extinse fără intervenţia terapeutului. Bineînţeles că terapia divergentă, scan laser, implică o durată mai lungă de aplicare decât terapia pe puncte fixe.
În folosirea terapeutică a laserului este foarte importantă interacţiunea între ţesuturi şi radiaţia laser, în funcţie de lungimea de undă.
Laserul cu CO2, Diode la 808-810 nM, sunt frecvent folosite în tratamentul durerii fără a lua în considerare pericolul intrinsec.
În ţesutul muscular cu vascularizaţie normală, nu apar variaţii organice sau structurale la temperaturi între 37 şi 42 gr. C; la temperaturi între 42 şi 50 gr. C apare o reducere a activităţii enzimatice, în timp ce între 50 şi 60 gr- C denaturarea proteinelor este ireversibilă. Dacă persistă iradierea tisulară, după o progresivă decolorare către nuanţă gri, se va colora din nou, şi la cca 80 gr. C va deveni maro caramelizat prin efectul de coagulare.
Printre efectele constatate se menţionează:
• efect antiinflamator
• diminuarea durerilor (acute, cronice)
• întărirea sistemului imunitar, prin biostimulare nespecifică
• creşterea sintezei proteice
• reducerea edemelor
• stimularea neovascularizaţiei şi vindecarea plăgilor
• activarea sistemului neouroendocrin
• creşterea ATP şi a fosforilării
Indicaţii: acnee, alopecie, cicatrici cheloide, cicatrici recente, arsuri, dermatite, furunculoză, hematoame, herpes, striuri, epicondilite, bursite, dureri reumatice, arsuri, ulcere varicoase, eczeme, traumatisme, celulită.
Sursa: Clinica Popârlan,
www.poparlan.ro
