As. Univ. Dr. Cosmin Alexandru Ciora
Boala celiacă este o afecţiune cunoscută şi definită în medicină de mulţi ani. Este cea mai frecventă cauză de malabsorbţie. Celiachia afectează circa 1% din populaţie şi poate debuta la orice vârstă. Cândva, a fost considerată o afecţiune rară dar acum se estimează că o persoană din 200 este afectată de această boală. În ciuda prevalenţei mari, peste 95% din indivizi rămân nediagnosticaţi probabil datorită faptului că aproape 38% dintre aceştia au forme asimptomatice.
Multă vreme boala celiacă a fost definită ca o afectare a intestinului subţire indusă de gluten, însă, actualmente ea este privită ca o boală sistemică, care afectează mai multe sisteme şi organe: tractul gastrointestinal, sistemul nervos central, sistemul osteoarticular, pielea, ficatul, sistemul reproducător.
Prevalenţa bolii celiace la femeile cu tulburări de fertilitate
Un număr de 194 de paciente au fost investigate, din care 112 martori sănătoși (fără boala celiacă) și 84 de paciente cu tulburări de fertilitate.
Femeile cu boală celiacă se pot prezenta cu amenoree (absență a ciclului), anemie feriprivă (lipsă de fier), avorturi recurente, nașteri premature, nașteri de copii cu greutate mică la naştere, dar de cele mai multe ori sunt complet asimptomatice. În studiul prezentat nici una din femeile diagnosticate cu boală celiacă nu prezenta simptome specifice bolii. Femeile cu tulburări de fertilitate au o şansă mai mică de a avea un copil în ciuda progreselor înregistrate de tehnicile de reproducere asistată. Investigaţiile necesare unui diagnostic corect sunt costisitoare şi chiar dacă tratamentele actuale reuşesc a induce o sarcină, aceste femei au un risc crescut de complicaţii în timpul sarcinii. Ele au mai frecvent anemie, nasc copii cu greutate mică la naştere iar durata sarcinii este redusă faţă de normal.
Din cauza că sarcina obținută prin tehnicile de reproducere asistată disponibile în prezent este de multe ori cu feţi multipli, frecvent naşterea se produce înainte de termen iar copilul născut are greutate mică la naștere. Astfel, atât pentru mamă cât si pentru copil implicaţiile sunt negative. Prevalenţa bolii celiace este semnificativ mai mare în lotul cu tulburări de fertilitate 3.66% (3 cazuri din 82) comparativ cu lotul control unde prevalenţa este de 0.89% (un caz din 112).
Vârsta la care se pune diagnosticul este foarte importantă, nu doar pentru refacerea potențialului reproductiv al femeii, cât și pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung ale acesteia, unele cu potențial letal. Este cunoscut faptul că riscul de apariție al acestor complicații este proporțional cu durata bolii. S-au identificat două grupe de risc pentru boala celiacă în cadrul pacietelor cu tulburări de fertilitate. Având în vedere costul ridicat al diagnosticului infertlităţii, și costul mic al screeningului pentru boala celiacă, recomand faptul ca boala celiacă să fie puternic luată în consideraţie. De asemenea, vârsta la care se poate pune diagnosticul de boala celiacă poate fi mult scăzută prin buna cunoaştere a simptomatologiei bolii. Acest fapt este esențial în creșterea duratei perioadei de fertilitate prin apariția menarhei (primul ciclu) la o vârsta normală. Apariția precoce a menarhei este un factor subclinic de infertilitate.
