Dermatita atopică la copil şi adult tinde să devină o problemă de sănătate publică.Toate rapoartele din literatură indică o continuă creştere a incidenţei acestei afecţiuni în ţările dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Exstimarea pentru românia ajunge la 15 – 20% dintre nou-născuţi.
Este sigur că intervine o predispoziţie genetică, unele gene au fost incriminate pe bază de studii că favorizează instalarea stării atopice, este extrem de probabil că nu cunoaştem încă toate genele implicate şi că ceea ce nu cunoaştem aproape de loc este modul de interacţiune între genele implicate şi respectiv modul de interacţiune între grupul de gene implicat şi factorii favorizanţi / declanşatori din mediul ambient.
Ceea ce se ştie cu siguranţă este faptul că fondul genetic doar favorizează apariţia bolii, care se poate manifesta clinic sau nu, cel mai probabil printr-un cumul de factori externi declanşatori, după care se autoîntreţine, cu sau fără alergizări multiple, în general până la vârsta adultă, când manifestările clinice se reduc sau dispar.Rămân circa 10% din cazuri active restul vieţii sau dezvoltă primele manifestări clinice după pubertate, caz în care au şanse mari de a persista indefinit.
Din punct de vedere imunologic dogma centrală acceptată azi este că fondul genetic alterează calitatea răspunsului imun la stimuli antigenici uzuali din mediul ambient. Ca factori externi, expunerea pre-natală a mamelor la poluarea cu monoxid de carbon produs de automobile s-a corelat semnificativ cu incidenţa crescută a DA pe un studiu populaţional larg din Taiwan. Interesantă a fost şi corelaţia negativă găsită, DA nu a fost favorizată de alţi poluanţi importanţi precum oxidul de azot (NO2), oxidul de sulf (SO2) sau microparticule sub 10 microni în aer.
Alt grup de cercetare arată că a găsit o incidenţă sporită a DA la copii născuţi prin cezariană faţă de naşterea naturală şi explică aceasta prin faptul că la naşterea cezariană lipseşte colonizarea bacteriană naturală şi favorabilă cu microbiomul din colonul şi cavitatea vaginală feminină, cu bifidobacterii şi lactobacili care ajung în intestinul nou-născuţilor. La copii cu DA şi născuţi prin cezariană s-a constatat o preponderenţă semnificativă a populării intestinale cu Clostridium spp.
Gheorghe Olaru
doresc o programare in vederea unei conultatii spuneti-mi ce acte imi sunt necesare.
May 9, 2017, 10:36 a.m.