Cancerul de piele este cea mai comună formă de cancer, iar rata incidenţei creşte mai repede decât în alte cazuri de cancer. Despre ce tipuri de cancer de piele sunt mai frecvente la români şi cauzele apariţiei lor ne vorbeşte Prof. Dr. Călin Giurcăneanu, medic dermatolog
Evident numărul cazurilor cancerelor cutanate a crescut foarte mult în toată lumea, principalele cauze fiind legate în primul rând de încălzirea globală, pe de altă parte de scăderea stratului de ozon (creşterea nivelului radiaţiilor UV) şi multe alte substanţe toxice din jurul nostru care agresează nivelul suprafeţei cutanate a omului.
În plus, sunt o serie întreagă de obiceiuri nefaste care ţin de educaţie prin expunerea la soare în anumite intervale de timp, indiferent de campaniile desfăşurate de SRD.
Am observat că şi în alte ţări foarte multe persoane stau după ora 12 la plajă, exact când radiaţia UV este cea mai dură. Dintre aceste cancere cutanate evident că de departe cel mai grav este melanomul, care a crescut în Romania şi nu numai, de patru, cinci, uneori până la de zece ori faţă de ce se întampla în anii 80. Incidenţa melanomului apare la mulţi oameni direct pe acele aluniţe care sunt nepigmentate.
Sunt foarte mulţi oameni ce prezintă aceste aluniţe, unii din naştere, alţii le-au dobândit după naştere, care se expun la radiaţia UV cu sau fără voia lor. De asemenea, această tumoră poate să apară şi în pielea aparent sănătoasă unde nu se vede absolut nimic.
De reţinut la acest tip de cancer cutanat-melanomul care derivă din leziunile pigmentare ale pielii, din aluniţe, este că expunerea, fie ea şi de scurtă durată dar cu multă radiaţie UV poate să dezvolte rapid melanom. Un exemplu este populaţia din ţările nordice, cu piele albă, care îşi petrece vacanţa într-o ţară exotică şi se expune foarte mult la soare. Poate apărea astfel, cel puţin pe aluniţe, un melanom numai după această expunere de scurtă durată dar în cantitate mare.
La cancerele cutanate care derivă din epidermul de suprafaţă, ma refer la epiteliale bazocelulare, spinocelulare, apar în mare legătură cu expunerea la UV dar de data aceasta expunerea este în cantitate mai mică şi pe termen lung. Aici este vorba de indivizi care lucrează pe ogoare, la ţară, tractorişti, muncitori la linii de înaltă tensiune.
Expunerea la saloanele de bronzat este deasemeni foarte nocivă. Noi, ca dermatologi, nu recomandăm expunerea la solar care din păcate este utilizat de foarte mulţi tineri în ultimul timp. În mod normal, în aceste cabinete unde există aparatură de bronzat ar trebui să fie cel puţin un medic de specialitate care, după un control amănunţit, să dea avizul pentru expunere. Din păcate nu se întâmplă aşa în România.
Sunt foarte multe afecţiuni, ca psoriazisul, pentru care s-au dezvoltat tehnici de investigaţie ce nu existau acum 40 de ani şi abia acum se vede că numărul pacienţilor cu psoriazis este mult mai mare decât cel pe care îl aveam în statistici prin anii 80-85.
Formele de acnee la adolescenţi sunt din ce în ce mai severe. Unul din factori este alimentaţia, pe care nu o aveam în anii trecuţi (alimente injectate cu hormoni, cu mulţi androgeni, chiar şi laptele din magazinele mari este plin de factori de creştere).
O creştere s-a remarcat şi în privinţa dermatitei atopice, afecţiune alergică şi cu mare potenţial genetic. Unul din patru copii din România şi din alte ţări se nasc cu cel puţin o genă de dermatită atopică de la unul din părinţi sau bunici. Acel copil poate să aibă manifestări de atopie fie în primii 2 ani de viaţă (formele severe pe faţă), sau cu debut târziu, după vârsta de 2 ani până la 12-14 ani.
Debutul dermatitei atopice poate să fie şi în viaţa adultă, spre exemplu, pentru prima dată la 30 de ani.
Deasemeni, întâlnim o creştere în cazurile de angiosarcomatoză Kaposi, boală tumorală cu tentă malignă, a limfoamelor cutanate. Alte afecţiuni care sunt în creştere: infecţiile cutanate, parazitozele cutanate, infecţiile bacteriene şi virale cutanate, foarte multe afecţiuni de tip infecţie cu HPV în creştere mondială iar în România, exponenţială.
În rândul copiilor din colectivităţi apar infecţiile cu molluscum contagiosum, leziuni care sunt foarte contagioase. Cauzele sunt evident foarte multe: condiţii de igienă, condiţii alimentare, metabolice, imunologice. Sunt afecţiuni care apar pe fondul unei imunităţi scăzute din diverse condiţii din mediu, alimentaţie, toxine pe care le ingerăm, respirăm, care au un impact asupra creşterii câtorva dintre afecţiunile pe care le-am enumerat.