Principala indicaţie la nou-născut este displazia coxofemurală (DCF).
Iniţial a fost indicată pentru copiii cu examen clinic anormal, naştere pelviană¹, oligohidramnios², antecedente familiale de DCF, mielomeningocel³, torticolis congenital⁴ sau tulburări de dezvoltare a extremităţii inferioare.
Astăzi se consideră că metoda ar trebui aplicată de rutină în primele 4 săptămâni de viaţă, ideal în prima săptămână, având avantajul vizualizării directe a cartilajelor şi ţesuturilor moi periarticulare, cu sensibilitate aproape de 100%.
DCF are incidenţa cuprinsă între 1\100-1,5\1000 nou-născuţi, cu afectarea fetelor mai frecvent, de circa 8-9 ori.
Ecografia poate vizualiza acetabulul⁵, nucleul de osificare, şi permite evaluarea acoperirii osoase şi cartilaginoase a capului femural, cu măsurarea obiectivă a unghiurilor alfa şi beta, ceea ce permite cuantificarea acoperirii capului femural şi încadrarea şoldului în una dintre categoriile de normalitate sau în unul dintre tipurile de displazie, conform unei nomograme (Graf). De asemenea, metoda permite efectuarea manevrelor dinamice cu aprecierea deplasării capului femural în articulaţie. Clasificarea corectă permite şi tratamentul corect şi instituit la timp, cu rezolvarea bună a cazului, urmată de reevaluarea ecografică.
La o vârstă mai mare de 6 luni, din cauza nucleului de osificare a capului femural, mai ales dacă diametrul acestuia este peste 1 cm, diagnosticul devine dificil ecografic şi necesită examen radiografic.
Încă se caută un consens privind screeningul tuturor nou-născuţilor (aşa cum se practică în Germania), considerându-se că abordarea optimă este efectuarea acestei investigaţii în fiecare secţie de nou-născuţi, indiferent de gradul lor de risc la naştere. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
¹cand fatul iese, la momentul nasterii, cu sezutul sau picioarele inainte, in loc de cap
²anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii
³Mielomeningocelul reprezinta cea mai complexa anomalie congenitala spinala care implica toate structurile, respectiv: maduva spinarii, radacinile si nervii spinali, meningele, corpii vertebrali si tegumentul
⁴afectiune in care capul copilului este inclinat, barbia este indreptata spre unul din umeri iar ceafa capului spre celalalt umar
⁵cavitatea delimitată de osul ilion, de osul ischion şi de osul pubis, unde se articulează capul rotun¬jit al femurului
