Ecografia sau ultrasonografia este o metodă imagistică neinvazivă ce foloseşte ultrasunetele pentru a vizualiza organele-ţintă. Această metodă nu este iradiantă pentru că nu se bazează pe radiaţii ionizante X. Ecografia se poate folosi pentru vizualizarea organelor abdominale, cu excepţia tubului digestiv, a glandelor mamare, salivare, tiroidei, a muşchilor şi tendoanelor. De asemenea, ecografia are un rol aparte în vizualizarea şi urmărirea bunei dezvoltări a fătului în interiorul uterului matern.
Una dintre principalele indicaţii ale ecografiei este utilizarea ei pentru investigarea glandei mamare, deoarece se pot obţine numeroase informaţii utile despre patologia glandei, mai ales la persoanele tinere cu sânul dens fibroglandular, care nu poate fi investigat prin mamografie. Motivul pentru care femeile tinere trebuie să înceapă investigarea sânului cu o ecografie, nu cu mamografie, este acela că mamografia nu poate vizualiza sânul dens, spre deosebire de ecografie. Aşadar, ecografia se poate aplica la orice vârstă, este total inofensivă, nedureroasă şi repetabilă oricând.
Ecografia este metoda de investigare cea mai potrivită pentru a diferenţia un chist (formaţiune lichidă) de un nodul (formaţiune solidă). Această diferenţiere este importantă deoarece tratamentul este complet diferit: un chist se poate trata conservator, pe când un nodul trebuie excizat chirurgical. Pe de altă parte, ecografia poate face distincţia între un nodul benign şi unul malign, mai ales la dimensiuni începând cu 1 cm. Sub această limită, mamografia este superioară ecografiei. De fapt, posibilitatea identificării nodulilor maligni infracentrimetrici (mai ales în sânul matur de peste 45 de ani) este principalul atu al mamografiei.
De ecografie pot beneficia toate femeile, indiferent de vârstă, începând cu tinerele pubere care se prezintă de obicei pentru asimetrie mamară. La ecografie se stabileşte cauza asimetriei: un sân este mai puţin dezvoltat din cauza unor probleme hormonale sau celălalt sân este mai dezvoltat din cauza unor chisturi sau noduli formaţi în el. În cazul în care femeile însărcinate simt ceva suspect la palpare sau observă o roşeaţă însoţită de durere, ele trebuie să se prezinte la ecografie. În cazul femeilor însărcinate nu se poate face mamografie, din cauza iradierii la care ar fi expuse.
De multe ori, în cazul femeilor care au avut un nodul benign (fibroadenom) înainte de sarcină, se poate întâmpla că acesta să sufere anumite modificări în cursul sarcinii şi să-şi mărească volumul (se transformă în adenom de lactaţie). Pe de altă parte, în timpul gravidităţii sau lactaţiei se poate produce o inflamare a sânului (mastita acută). Ambele situaţii patologice pot fi diagnosticate ecografic.
Pentru tinerele care vor să facă un control anual al sânului, ecografia este cea mai indicată metodă, deoarece multe formaţiuni nu pot fi depistate la palpare, de exemplu cele mici sau cele situate profund în sân, dar care se identifică foarte bine la ecografie. Pe de altă parte, de multe ori autopalparea sperie pacienta, aceasta interpretând drept “tumori” constituenţi normali ai sânului. Cel mai bine este ca o dată pe an să efectueze o ecografie mamară de control, deoarece această investigaţie va reflecta fidel starea sânului. Cea mai indicată perioadă pentru efectuarea acestei ecografii este în prima jumătate a ciclului menstrual. În acest fel se evita retenţia hidrică de la nivelul sânului, normală în perioada premenstruală, care ar accentua o eventuală mastopatie chistică.
Ecografia este recomandată şi femeilor care fac tratamente hormonale cu estrogeni pentru fertilizare, deoarece, prin această metodă, pot fi urmărite eventualele efecte secundare ale tratamentului asupra sânului. Ecografia ajută şi la monitorizarea nodulilor benigni sau a chisturilor. Prin ecografie se urmăreşte evoluţia dimensiunilor acestora, dar şi unele modificări de structură ce pot apărea în timp: necroze, calcificări, hialinizare – în cazul nodulilor, precum şi suprainfectare sau hemoragie intrachistică – în cazul chisturilor.
Mastopatia fibrochistică, atât de frecvent întâlnită, care reprezintă o predispoziţie a sânului spre formarea de chisturi, se poate monitoriza foarte bine ecografic: se analizează dimensiunile şi structura conglomeratelor fibrochistice, se identifică eventualele noi chisturi apărute, se apreciază răspunsul la tratamentul aplicat. Papiloamele intraductale sau intrachistice (tumori benigne în interiorul unui canal galactofor sau al unui chist) pot fi, de asemenea, vizualizate bine ecografic.
Şi femeile în vârstă de peste 45 de ani beneficiază de ecografie pentru exact aceleaşi indicaţii ca în cazul celor mai tinere (cu excepţia sarcinii, bineînţeles), doar că la această vârstă trebuie neapărat efectuată şi o mamografie. Dacă sunt probleme care necesită supraveghere pe timp îndelungat, de exemplu monitorizare după o operaţie de cancer mamar la un sân, cea mai bună soluţie este alternanţa mamografie-ecografie într-un ritm stabilit de medicul oncolog care urmăreşte pacienta.
Ecografia mamară include neapărat şi vizualizarea axilelor, putând pune în evidenţă prezenţa unor glande mamare accesorii la acest nivel. Identificarea acestora este importantă deoarece, fiind localizări anormale ale ţesutului glandular mamar, au risc mai mare de a dezvolta noduli maligni şi, de aceea, necesită o monitorizare mai riguroasă, în special prin mamografie. Ecografia analizează şi ganglionii limfatici din axile, existând mai multe criterii ecografice de diferenţiere a celor benigni de cei maligni. Dimensiunea nu este printre aceste criterii, de multe ori ganglionii mici (sub 1 cm) sunt deja sediul unor metastaze pornite de la un nodul malign mamar.
Ecografia mamară poate avea şi un rol terapeutic, acela de a ajuta la evacuarea unui chist mamar prin puncţie aspirativă sub ghidaj ecografic. Avantajele acestei puncţii ghidate de ecograf este că medicul poate vedea pe ecranul aparatului chistul pe care urmează să-l aspire, fiind sigur de evacuarea totală a acestuia. De asemenea, dacă într-un conglomerat există mai multe chisturi în contact între ele şi doar unul trebuie analizat, ecograful ajută la puncţionarea precisă a chistului respectiv. Apoi lichidul aspirat urmează să fie analizat microscopic pentru a avea un diagnostic cert.
Ghidajul ecografic poate ajuta şi la biopsia unui nodul mamar sau a unui ganglion limfatic, mărind precizia acesteia şi îmbunătăţind acurateţea diagnosticului.
În concluzie, ecografia mamară este o excelentă metodă de vizualizare a sânului, trebuind să fie prima investigaţie pentru orice femeie, de multe ori unică pentru femeile de până în 45 de ani, dar dublată neapărat de mamografie la cele de peste 45 de ani.
Alina
Acum cateva zile am facut o ecografie mamara si am primit urmatorul rezultat chist mamar stang, simplu 4 mm in cadranul superoextern cu perete suplu, bine delimitat fara vascularizatie in rest aspect ecografic normal,vreau sa specific ca am sanul usor inflamat si ma doare ,este posibil sa fie ceva grav? Daca a-ti putea sa ma ajutati cu-n raspuns sau sa ma indrumati ce trebuie sa fac.Va multumesc !
Feb. 8, 2013, 12:37 p.m.Mutescu Andreea
Buna seara,in urma unei mamare,mi.sa descoperit la sani fibroadenom de 9 mm la sanul stang si la cel drept de 12 mm...am foarte mari dureri de san la cel drept si sub brat..durerea o am incontinu,nu ma lasa deloc...spuneti-mi este ceva grav,sunt foarte speriata...
Dec. 21, 2016, 10:40 p.m.vlad carmen
Unde opot gasi pe d-na dr Corin Popescu urgent?
Sept. 19, 2019, 12:56 p.m.