Emilia Ţinţ Dr.
Ce sunt simptomele de discontinuare
Termenul de discontinuare se foloseşte pentru a descrie simptomele resimţite la încetarea administrării unor medicamente prescrise, care nu sunt droguri ce creează dependenţă.
Între simptomele de discontinuare şi cele de sevraj (sau abstinenţă) există o diferenţă semantică importantă. Drogurile creează dependenţă sau, mai corect, adicţie - antidepresivele nu intră în această categorie de substanţe, din punct de vedere medical, chiar dacă uneori, pentru pacient, această diferenţiere este irelevantă.
Simptomele de discontinuare pot să apară după întreruperea a numeroase medicamente, inclusiv antidepresivele, din cauza reactivităţii unor receptori din creier. Aceste simptome de discontinuare pot fi cu totul noi sau asemănătoare cu unele dintre simptomele bolii respective.
Debutul are loc în decurs de 5 zile de la încetarea tratamentului sau după omiterea (uitarea) unor doze, ocazional şi în cursul scăderii treptate a medicaţiei. Simptomele sunt variate, de obicei uşoare şi autolimitate şi doar în unele cazuri sunt severe şi prelungite. De multe ori, din cauza lipsei de informare asupra faptului că e posibil să apară aceste simptome, sunt amplificate ca severitate pe fondul fobiei de boală a pacientului îngrijorat.
Importanţa şi aspectul clinic
Simptomele unei reacţii de discontinuare pot fi confundate cu recăderea bolii sau cu apariţia unei noi boli somatice (fizice), conducând la investigaţii inutile sau la reintroducerea antidepresivului.
Simptomele pot fi suficient de severe pentru a interfera cu funcţionarea cotidiană, iar cei care s-au confruntat cu stările respective pot să considere că antidepresivele sunt adictive (sau creează o dependenţă organică sau psihică) şi să refuze să mai accepte tratamentul.
Aceste simptome pot apărea în urma opririi bruşte a antidepresivelor sau când sunt luate neregulat (oprite câteva zile), când au fost luate împreună cu alte medicamente, la cei cu anxietate marcată la începutul terapiei, la cei care obişnuiesc automedicaţia etc.
Exemple de simptome de discontinuare considerate a fi cele mai frecvente:
- - Simptome pseudogripale
- - Senzaţii de “curentare“
- - Ameţeală exacerbată de mişcări
- - Insomnie, vise excesive ( foarte vii )
- - Iritabilitate, accese de plâns
- - Mai rar tulburări de mişcare sau dificultate în concentrare
Cum se evită sau cum se tratează
În general, terapia cu antidepresive trebuie întreruptă treptat pe parcursul a cel puţin 4 săptămâni. Sfârşitul perioadei de întrerupere treptată trebuie să fie mai lent, să “se piardă” în timp de 8 săptămâni, ca doză de medicament.
Mulţi pacienţi au simptome în ciuda întreruperii lente.
Tratamentul este pragmatic, urmărind cazul la psihiatru.
Dacă simptomele sunt uşoare, se reasigură pacientul despre apariţia şi benignitatea lor şi că vor trece în câteva zile. Dacă simptomele sunt severe, se reintroduce antidepresivul iniţial ( sau altul din aceeaşi clasă, dar mai tolerat) şi se reduce treptat corect doza, urmărind simptomele.
În concluzie, este extrem de important ca pacientul să fie corect informat de psihiatru, mai ales asupra faptului că antidepresivele nu sunt adictive.
În urma unor anchete s-a constatat că 78% dintre cei întrebaţi cred că aceste medicamente creează dependenţă. Este importantă risipirea acestui mit.
Pentru ca un medicament să fie adictiv trebuie să îndeplinească anumite criterii (toleranţă, creşterea utilizării etc.).
Pentru că această diferenţiere medicală nu este sesizată de mulţi oameni, ea trebuie obligatoriu discutată cu pacientul. Este baza începutului unei terapii de succes, mai ales în afecţiunile de tip nevrotic cu anxietate.
Mivu Iuliana
Am depresie severa de foarte multi ani. Urmez un tratament,printre care si distonocalm. Sunt dependenta de distonocalm,pe care il iau de 30 de ani. Acum nu se mai gaseste si am intrat deja in sevraj. Nu mai pot suporta! Ce pot sa fac? In plus,am si cancer de san. Distonocalm ul ma ajuta mult. Va rog respectuos,ajutati-ma!
Aug. 11, 2016, 4:06 p.m.Raluca
Iuliana Pot sa iti recomand un medic foarte bun, la spitalul de pshihiatrie - Dl Bogdan Patrichi! Pe mine m-a pus pe picioare mereu. E sef de sectie si e un om extraordinar! Fii tare, totul va fi bine
Sept. 16, 2016, 1:07 p.m.Victor Daraban dr.
Pseudonim: Albert. In teorie sunt totul foarte frumoase și bine codificate. Practica te omoară, în schimb. Fratele meu a avut tratament cu mirtazen 30 mg/zi timp de de 3 ani. (evident cu cefalee și amețeli greu suportabile). Medicul curant i-a propus scăderea dozelor, în ideea suprimării tratamentului. Om corect, fratele meu a urmat scăderea propusă la 15 mg/zi timp de 40 de zile, apoi 15 mg alternativ la două zile (o seară da, una nu) alte 40 de zile. Evident că au urmat niște aspecte neplăcute: senzație de presiune și arsuri cu înțepături în pielea capului, tulburări de vedere, nervozitate, anxietate, insomnii , gradul de amețeală a crescut, dureri musculare. Ceea ce e neclar, de ce spune că aceste tulburări sunt ușoare și suportabile, care dispar gradat timp de 3 săptămâni, apoi se mai spune că nu se cunoaște exact mecanismul de acțiune al efectelor de scădere a dozelor (dar medicamentul e pus în circulație). Un medicament insuficent testat experimental, e pus în consum uman? E posibil așa ceva? Oare cei care scriu asigurări despre medicament, ar lua asemenea produs și să suporte fenomenele de discontinuare?
Dec. 11, 2018, 6:03 p.m.