Ce este fumatul pasiv?
Inhalarea involuntară a fumului de tutun produs de un fumător, inhalare ce se întâmplă în spaţii închise. Prin spaţii publice închise se înţeleg toate spaţiile din instituţiile publice centrale şi locale, mijloace de transport în comun, autogări, gări; aeroporturi de stat şi private, unităţi de învăţământ, medico-sanitare, culturale, sportive, economice, alimentaţie publică etc. În spaţiile deschise fumul exhalat de fumători se diluează rapid, astfel încât riscul pentru nefumători dispare.
Când se fumează o ţigară avem două tipuri de fum:
1. Curentul principal - fumul inhalat şi apoi exhalat de fumător - fumul care iese prin capătul cu filtru atunci când persoana fumează.
2. Curentul lateral - fumul care rezultă din arderea ţigării; iese din capătul arzând al ţigării şi este principalul constituent al fumului din încăperi.
Conţine o concentraţie mai mare de substanţe nocive: de 3-5 ori mai mult CO, 10-30 ori mai multe nitrozamine şi de 15-300 ori mai mult amoniac, decât fumul inhalat de fumător.
Doar 15% din fum este inhalat de fumător prin intermediul filtrului, restul de 85% este fumat pasiv de cei din jur.
Fumatul la mâna a-3-a (thirhand smok)
Ce este fumatul la mâna a 3-a?
Expunerea la particule şi substanţe din fumul de ţigară impregnate în haine, ziduri, podele, obiecte, draperii, covoare, maşini, praf, păr, piele.
Expunerea de face prin:
• inhalare.
• ingestie.
• contact prin intermediul pielii.
Cei mai expuşi sunt sugarii, copiii, adulţii nefumători.
Rezidurile din fumul de ţigară au activităţi mutagene; modifică materialul genetic din celule şi favorizează apariţia cancerului. Nicotina eliberată intră în contact cu gaze (ozon sau acid de azot) şi formează compuşi cauzatori de cancer (nitrozamine). Arsenic, plumb, polonium 210 (puternic cancerigen radioactiv) se găsesc în “thirdhandsmoke”. Expunerea la “thirdhandsmoke” se asociază cu risc crescut de cancer, precipitarea crizelor de astm bronşic, reacţii alergice, întârzierea dezvoltării creierului la copil.
Rezidurile „thirdhand“ nu pot fi eliminate prin aerisire, ventilaţie sau aparate de aer condiţionat, ştergerea prafului, fiind necesare măsuri radicale (renovarea locuinţei, schimbarea maşinii). De asemenea trebuie să avem în vedere acest risc când închiriem maşini, camere de hotel sau frecventăm restaurante, baruri.
Renunţarea la fumat este urmată de numeroase beneficii:
• Pentru fumător - scăderea riscului de boală şi deces, realizarea de economii la bugetul familiei, scăderea riscului de incendii casnice sau la locul de muncă;
• Pentru anturaj - scăderea riscului afecţiunilor produse de fumatul pasiv;
• Pentru societate - degrevarea sistemului sanitar de costurile bolilor produse de fumat, îmbunătăţirea productivităţii muncii, scăderea poluării, protecţia pădurilor, reorientarea terenurilor agricole pentru cultivarea de cereale, legume;
Când părinţii sau bunicii fumează sunt afectaţi copiii. Să nu lăsăm ca sănătatea noastră să depindă de fumatul altora!
