PREAMBUL
Otita medie este, după pneumonie, boala copilăriei care îi îngrijorează cel mai mult pe părinţi, însă mijloacele de prevenţie moderne şi efectele lor sunt foarte puţin cunoscute şi utilizate.
Otita – sau infecţia urechii medii - provoacă durere şi suferinţă copiilor (febră, probleme cu somnul) şi poate duce chiar la complicaţii grave, precum pierderea auzului.
Majoritatea mamelor ai căror copii au avut otită au recunoscut că boala are un impact emoţional puternic pentru întreaga familie din cauza suferinţei copilului. În perioada bolii, absenţa copilului de la grădiniţă a însemnat şi învoirea unuia din părinţi de la serviciu, consecinţele absenţei de la locul de muncă fiind traduse în final printr-un câştig financiar mai mic la nivel de familie sau folosirea unei părţi a concediului anual.
În pofida acestor rezultate, la întrebarea “Ce metode de prevenire a infecţiei cunoaşteţi?”, cea mai mare partea mamelor ai căror copii au avut otită a răspuns în primul rând “Îmi feresc copilul de frig”. Însă, în cazul mamelor ai căror copii au avut otită, imunizarea celui mic prin vaccinare este privită ca o opţiune pentru a evita un nou episod al infecţiei. Potrivit studiului, numai 2 din 10 mame şi-au vaccinat copiii – imunizarea copiilor prin vaccinare reprezentând totuşi metoda de prevenire a otitei (generată de pneumococ) recomandată de Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
“Ceea ce noi, doctorii, le recomandăm întotdeauna părinţilor pentru a-şi proteja copiii împotriva efectelor grave ale bolilor infecţioase este să ia măsuri de prevenire a acestora. Să-ţi îmbraci micuţul cu haine potrivite temperaturii de afară este una dintre metodele de prevenire, dar nu singura şi nu cea mai eficientă soluţie. În cazul otitei medii, metoda cea mai eficientă de protecţie este imunizarea prin vaccinarea faţă de infecţiile pneumococice. Vaccinarea îi asigură copilului o protecţie crescută împotriva acestei bacterii, extrem de răspândită în comunităţile de copii. Mai mult, dacă unii copii de la creşă sau grădiniţă fac infecţii respiratorii frecvente, inclusiv otită, riscul de infecţie al celor nevaccinaţi creşte substanţial”, a precizat prof. univ. dr. Ioana Alina Anca, de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului “Prof. Dr. Alfred Rusescu”.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, vaccinurile pneumococice conjugate sunt aprobate pentru imunizare în vederea prevenirii bolilor invazive, a pneumoniei (aprobarea fiind diferită de la ţară la ţară) şi a otitei acute medii cauzate de tulpinile vaccinare de pneumococ la sugari şi copii, de la 6 săptămâni de viaţă până la 5 ani. În România, vaccinarea anti-pneumococ este disponibilă de mai mult timp pentru a creşte protecţia împotriva bolilor pneumococice invazive precum meningita şi a bolilor pneumococice non-invazive, precum otita - câteva zeci de mii de copii fiind imunizaţi până acum. Costul vaccinării este suportat însă de către părinţi, în timp ce multe dintre ţările din vecinătatea României, cum sunt Bulgaria, Polonia sau Grecia, au inclus deja vaccinarea anti-pneumococ în programele naţionale.
Mai mult, conform raportului epidemiologic al OMS, publicat în îanuarie 2012, introducerea vaccinării împotriva infecţiei cu pneumococ a dus la un declin al bolilor pneumococice invazive (pneumonie, meningită, bacteriemie) la copiii sub 5 ani, precum şi cei de peste 5 ani, în toate centrele în care s-a desfăşurat analiza. Pentru meningită, cel mai grav sindrom al infecţiei cu pneumococ, a fost evident la 3-4 ani după introducerea vaccinării că numărul cazurilor de meningită determinată de tulpinile vaccinale şi de cele non-vaccinale la copiii sub 5 ani a scăzut. Totodată, a scăzut cu aproximativ 75% şi numărul cazurilor de meningită determinată de toate serotipurile la copiii cu vârsta de peste 5 ani.
Conform studiului prezentat, mamele au declarat ca motive de refuz al vaccinării: covingerea că vaccinul „nu are efect”, “teama faţă de reacţiile adverse”, părerea că “mamele ştiu şi pot să poarte singure de grijă copiilor”. Alte mame care nu şi-au vaccinat copilul împotriva otitei şi-au justificat indecizia prin faptul că “nu au toate informaţiile” sau pentru că „nu ştiu dacă vaccinarea este cu adevărat eficientă” (26%).
Totuşi, datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că:
- Vaccinurile pneumococice conjugate disponibile în prezent sunt sigure şi eficace;creşterea numărului de serotipuri prezente în aceste vaccinuri reprezintă progrese semnificative în lupta împotriva morbidităţii şi mortalităţii determinate de bolile pneumococice.
- Siguranţa este o chestiune extrem de importantă pentru orice vaccin şi pentru orice producător de vaccinuri, aceasta fiind evaluată pas cu pas în perioada de cercetare şi dezvoltare şi supravegheată continuu după aprobarea vaccinului de către organizaţiile specializate. Mai mult, niciun vaccin nu este aprobat pentru utilizare pe piaţă până când nu se demonstrează în mod riguros că beneficiile vaccinării depăşesc în mod clar riscul de efecte adverse.
- Investiţiile în dezvoltarea unui vaccin sunt semnficative, atât din punct de vedere financiar cât şi ca timp: dezvoltarea unui vaccin parcurge mai multe etape preclinice, care pot dura 5 până la 15 ani, urmate de etapa clinică de dezvoltare, care poate fi finalizată de asemenea în 5-15 ani. Luând în considerare şi perioada de urmărire a siguranţei post-aprobare, întregul proces poate dura aproximativ 10-30 de ani.
- Faptul că imunizarea a dus la dispariţia multor boli infecţioase a creat percepţia falsă în rândul părinţilor şi a cadrelor medicale că imunizarea nu ar mai fi necesară. Însă, tocmai aceste lacune în acoperirea vaccinării au dus la o revenire a unor boli infecţioase extrem de periculoase precum difteria, rujeola şi poliomielită.
Despre studiu
Studiul a fost realizat de ISRA Center în noiembrie 2011 pe un eşantion reprezentativ de 203 respondenţi din Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, mame cu copii care au avut otită precum şi mame ai căror copii nu au avut episoade de otită.
Sursa: GMP PR
