Spitalul MS Curie a început de câţiva ani aplicarea implantului cohlear la copii. Ne puteţi spune ceva despre rezultate?
Rezultatele acestui tip de intervenţie nu se văd imediat. Prima constatare pe care am avut-o a fost evoluţia lipsită de complicaţii a copiilor implantaţi. Am păstrat apoi legătura cu pacienţii, mergând la activarea implanturilor şi cu medicul audiolog, care s-a ocupat de monitorizarea lor, pentru a observa eficienţa. Când am început să aflu despre performanţele copiilor operaţi, la aproximativ 5-6 luni de la intervenţie, am fost extrem de încântat să constat că efortul concertat - al meu, al audiologului, al echipei de logopedie şi al familiei - făcuse minuni. Asta mi-a dat încredere că sunt pe drumul cel bun. Evident, procedura nu este simplă. Intervenţia este complexă şi reeducarea auditivă un proces îndelungat. Rezultatele însă m-au convins că merită tot efortul aceşti copii, care doresc să comunice, care vor să cunoască tot ce viaţa le poate oferi. Uneori părinţii sunt sceptici, însă, după câteva luni, totul se schimbă şi o viaţă fără acest implant devine de neimaginat pentru ei. Implantarea cohleară este o mare satisfacţie pentru mine din acest punct de vedere.
Unde vedeţi priorităţile pentru un program de implantare cohleară în România?
În primult rând a putea trata copiii la vârsta la care implantarea cu un implant cohlear are cel mai bun efect, şi anume de la 12 până la 18 luni. Ne este necesar de asemenea, un acces mai uşor la implanturi şi un screening neonatal la nivel naţional mai eficient.
Ce înseamnă pentru dvs. un screening neonatal mai eficient?
Deoarece plasticitatea sistemului nervos central este mai mare la copilul mic, acesta are o capacitate mai bună şi mai rapidă de a învăţa. Aşa se explică motivul pentru care o implantare precoce este de preferat uneia tardive. Studiile internaţionale au demonstrat că implanturile cohleare precoce permit copiilor operaţi să recupereze handicapul cognitiv determinat de surditatea iniţială. Folosirea bilaterală a implantării este considerată şi ea un factor de avantaj decisiv la vârste mici. O integrare completă în societate, mersul la şcoală normală, la facultate, totul devine astfel posibil pentru aceşti copii în ziua de astăzi dacă sunt trataţi la standardele actuale ale medicinei, adică prin implantare. Factorul esenţial este tratarea lor cu un implant înainte de momentul apariţiei limbajului vorbit. Pentru a opera însă precoce, surditatea trebuie mai întâi depistată, iar părinţii trebuie să fie instruiţi. Depistarea surdităţii ar trebui să înceapă în maternităţi. Deocamdată, screening-ul se face doar în câteva locuri din România. Un screening naţional, în toate maternităţile din ţară, ar trebui să fie o urgenţă zero şi obligatoriu prin lege.
Ce lipseşte în spitalul dvs. pentru ca tratarea surdităţii să fie mai eficientă?
Anul aceasta situaţia în spitalul nostru s-a schimbat în bine. Echipa noastră şi-a mărit efectivele cu un medic audiolog instruit în depistarea surdităţii la copil şi care asigură sprijinul logistic intraoperator. În departamentul nostru de audiologie există loc şi pentru mai multe echipamente, mai performante, şi sperăm să găsim fondurile necesare în curând, pentru a oferi toate testele de diagnostic, inclusiv pentru cei mai mici pacienţi.
Câte centre există în România şi dacă apreciaţi că numărul lor este suficient?
Eu sunt de părere că centrele existente în România sunt foarte bune şi au echipe excelente. Din acest punct de vedere suntem norocoşi şi am putea face mult mai multe în condiţiile în care surditatea la nou-născuţi sau la copii mici ar fi considerată o prioritate. Nu trebuie neapărat centre noi, însă e necesar un suport mai bun pentru echipele de implant care există, în măsura în care se doreşte performanţă în implantarea cohleară. Screeningul naţional despre care am vorbit mai devreme, consilierea părinţilor, disponibilitatea implanturilor, fără timp de aşteptare, echipamente performante în departamentele de audiologie şi în sala de operaţie, şi apoi logopedie şi consiliere pe măsură, pentru a asigura o integrare socială fără probleme, toate sunt idealuri de viitor. Importantă este calitatea serviciilor oferite de noi pentru familiile care au un copil surd, care ar putea să-şi recapete auzul şi să se integreze în societate fără probleme dacă este tratat corespunzător.
În comparaţie cu alte ţări din regiune, unde ne aflăm în domeniul implantului cohlear?
Am aflat că în Bulgaria, care are cu puţin peste o treime din populaţia României, se operează de trei ori mai multe implanturi cohleare. În Rusia şi în China se fac licitaţii pentru mii de implanturi. Peste tot în lume există o mare prioritate pentru găsirea copiilor hipoacuzici la vârste fragede, deoarece toţi au de câştigat: familiile în primul rând, copiii înşişi, care capătă aceeaşi şansă de dezvoltare ca şi ceilalţi copii cu un auz normal, bugetul statului, pentru care costurile pentru fiecare copil asistat social pe viaţă sunt de zeci de ori mai mari. Apoi, dacă mă gândesc la calitatea vieţii, care pentru mulţi copii surzi înseamnă un centru de plasament, atunci alegerea şi sprijinirea acestei soluţii devine o normalitate necesară în ziua de astăzi.
Cum arată viitorul?
- IMPLANTURILE COHLEARE se concentrează pe procesarea sunetului prin algoritmi care permit folosirea lor în medii cu zgomote foarte variate.
- CUNOAŞTEREA ŞI CLASIFICAREA tot mai aprofundată a malformaţiilor de ureche internă şi os temporal au dus la implantarea unor cazuri disperate şi obţinerea unor rezultate superioare altor metode suportive.
- ÎNŢELEGEREA TOT MAI FINĂ a tehnicilor chirurgicale, cu protecţia avansată a elementelor neuronale reziduale din urechea internă, a mărit şansele de reuşită în folosirea implanturilor cohleare.
- ACCEPTAREA PE SCARĂ TOT MAI LARGĂ a implantării bilaterale la copilul mic devine tot mai mult un deziderat în societatea şi medicina modernă.
- REZISTENŢA LA APĂ a ultimelor generaţii de implanturi aduce noi facilităţi şi posibilităţi copiilor operaţi.
