Dr. Alexandru Călin Grigorescu, Institutul Oncolo CSI
Situaţia poate cel mai bine studiată este în Statele Unite unde se prevede că în 2030, 20 % din populaţie va a vea peste 65 de ani. Se cunoaşte că o dată cu vârsta creşte şi incidenţa de apariţie a unor boli cronice ireversibile. Una dintre aceste boli este cancerul care are o incidenţă mai mare la populaţia în etate. Multe persoane după această vârstă pot dezvolta boli cronice pe care să le aibă până la sfârşitul vieţii. După 65 de ani apar simptome fizice şi psihice, suferinţe, o dependenţă funcţională progresivă şi aşa –numita fragilitate, care necesită un suport familial important, dar şi instituţional. Studii recente au sugerat că tratamentul pacienţilor cu boală avansată este inadecvat în ceea ce priveşte ameliorarea principalelor simptome care determină suferinţa pacienţilor, fragmentarea sistemelor de îngrijire, proasta comunicare între doctori, proasta comunicare cu pacienţii şi familiile acestora şi o puternică încordare între furnizorii de îngrijiri şi familiile pacienţilor.
Integrarea oncologiei medicale cu îngrijirile paliative în concepţia ESMO
Rolul oncologului medical este acela de a coordona managementul bolii canceroase de la debutul acesteia până la încetarea din viaţă a pacientului. Desigur lucrurile nu se întâplă aşa, marea majoritate a oncologilor medicali ocupându-se numai de chimioterapie. Îngrijirile paliative nefiind considerate de oncologii medicali, cel puţin în Romania, ca fiind atributul lor, aceeaşi opinie având-o şi factorii de decizie în sănătate. Oncologul medical este considerat doar “chimioterapeut”. Cum să dezvoltăm îngrijirile paliative când nici minima înţelegere a problemei nu o avem?
Pentru a-şi menţine un rol central ca şi coordinator în îngrijirea pacienţilor cu cancer, oncologul medical trebuie perceput ca un specialist în cancer cu experienţă şi angajament total.
Scopul specialistului în îngrijirea cancerului
Oncologului medical îi revin în îngririre în cea mai mare parte pacienţi cu stadii avansate de boală. Pentru aceşti pacienţi oncologul medical are următoarele atribuţii:
• Tratamentul paliativ antitumoral
• Controlul simptomelor fizice şi psihologice
• Suportul familiei
• Îngrijirile la domiciliu
• Suportul familiei pacientului
• Îngrijirile legate de sfârşitul vieţii
Managementul complicaţiilor cancerului
Oncologul medical trebuie să aibă expertiză în diagnosticul şi tratamentul complicaţiilor cancerului: metastazele indiferent de localizare, obstrucţiile biliare, sindromul metabolic, anorexia (lipsa poftei de mâncare) şi caşecxia (pierderea în greutate, atrofie musculara), complicaţiile hematologice şi disfuncţiile sexuale.
Oncologul medical trebuie să fie expert în evaluarea şi tratamentul simptomelor şi a tulburărilor psihice care pot apare în cancerul avansat: durere, dispnee, tuse, oboseală, greaţă, vomă, constipaţie, diaree, anxietate, depresie, delir, impulsul suicidar.
Comentarii
