Conf. Univ. Dr. Georgiana-Ozana Tache
1. Cum putem defini meteodependenţa?
2. Există anumiţi factori care condiţionează meteodependenţa?
3. Care sunt semnele şi simptomele meteodependenţei?
1. Meteodependenţa
Se consideră că milioane de oameni, în lumea întreagă, sunt dependenţi de capriciile vremii sau de oscilaţiile meteorologice, că sunt deci meteodependenţi. În medicină, acest fenomen este cunoscut sub numele de meteosensibilitate, fără să reprezinte o boală în sine. Totul depinde de capacitatea organismului de a se adapta la diverse fenomene atmosferice, precum schimbările bruşte de temperatură, umiditatea, gradul de însorire şi presiune atmosferică.
2. Factorii care condiţionează sau determină meteodependenţa
A.
Temperatura
Temperatura
influenţează starea de sănătate a persoanelor cu
probleme cardiovasculare şi reumatice deja cunoscute sau
diagnosticate.
Expunerea bruscă la frig produce o vasoconstricţie la nivelul circulaţiei periferice, pentru a împiedica pierderea căldurii. Aceasta va provoca uneori dureri la nivelul articulaţiilor mici ale mâinilor şi picioarelor. De asemenea, se produc spasme şi la nivelul circulaţiei altor zone expuse la frig.
Expunerea bruscă la căldură va produce în organism o vasodilataţie, valorile tensiunii arteriale începând să scadă, putând declanşa dureri anginoase, de acesta dată, prin scăderea perfuziei cu sânge a miocardului (muşchiului inimii).
B.
Presiunea atmosferică
Presiunea
atmosferică are influenţe asupra gradului de oxigenare a
sângelui (schimburile gazoase sunt îngreunate sau
încetinite) şi asupra stării circulaţiei
sangvine. Dacă este scăzută, presiunea atmosferică
antrenează o accelerare a bătăilor inimii şi o
creştere secundară a tensiunii arteriale. Acest fenomen se
întâlneşte şi când urcăm la
altitudini mai mari, de exemplu atunci când mergem la munte.
Când presiunea atmosferică este crescută ea determină
scăderea frecvenţei respiraţiei, a bătăilor
cardiace şi favorizează oxigenarea sângelui.
C.
Aeroionizarea
Ionii din aer sunt
negativi şi pozitivi, fiind repartizaţi aproximativ în
mod egal.
Când aeroionizarea este preponderent pozitivă, sistemul neuropsiho-endocrino-vegetativ poate suferi. Se produce o stare de agitaţie neuro-vegetativă sau nervozitate alternând cu perioade de depresie. Atunci când se apropie un front de furtună sau sunt turbulenţe atmosferice vom regăsi ioni pozitivi în exces.
Este de preferat aeroionizarea negativă, ea producându-se seara. La fel, primăvara este anotimpul în care beneficiem la maximum de aeroionizare negativă.
D.
Ceaţa
Din punct de vedere
neuropsihologic, ceaţa antrenează diverse reacţii
neurovegetative, mergând până la anxietate şi
depresie. Ea mai reprezintă şi un stres respirator atât
pentru plămâni, cât şi pentru căile
respiratorii. Poate decompensa suferinţe precum astmul bronşic,
prin spasmele musculaturii căilor respiratorii.
E.
Umiditatea
La nivelul aparatului
respirator, umiditatea are şi ea influenţe nefaste, blocând
schimburile respiratorii care au loc la nivel pulmonar.
3. Semnele şi simptomele meteodependenţei
Fiecare organism reacţionează diferit, în funcţie şi de afecţiunile preexistente.
Se pot observa totuşi unele indicii care apar mereu la schimbările vremii.
Iată câteva dintre manifestările meteodependenţei:
- ameţeli (vertije), senzaţie de sufocare şi de greutate în piept, palpitaţii, dificultate la respirat, lipsă de concentrare intelectuală;
- dureri osoase şi/sau articulare la nivelul mâinilor şi picioarelor, adevărate crize reumatice sau declanşarea crizei de discopatie lombară;
- dureri de cap sau cefalee, migrene, insomnii sau somn întrerupt, transpiraţie excesivă
- disconfort, anxietate, irascibilitate, depresie;
- stare de slăbiciune, colici, crampe abdominale.
Cea mai frecventă şi mai neplăcută stare de disconfort psihic o produce vremea ploioasă.
Contact
Facebook Sef lucr. Dr. Georgiana-Ozana Tache
Blog Sef lucr. Dr. Georgiana-Ozana Tache
