Deși este o etapă de tranziție de la copilărie la vârsta adultă, adolescența este o perioadă distinctă și foarte dinamică din viață caracterizată de schimbări multiple - fizice, mentale, emoționale și sociale – o perioadă în care are loc, treptat, câștigarea independenței individului, independență care presupune însă nu doar oportunități ci și riscuri. Sarcina survenită în adolescență este definită de Organizația Mondială a Sănătății drept sarcina apărută la mame care au vârste mai mici de 20 de ani la momentul nașterii. La vârsta adolescenței, sarcina survine într-un moment critic pentru organismul aflat încă în creștere și în curs de maturizare. Imaturitatea psiho-somatică, de dezvoltare generală (staturală și ponderală), psihologică, genitală și hormonală se constituie ca principali factori de risc ai sarcinii apărute în adolescență. Acestora li se adaugă efectul negativ al factorilor sociali și de mediu cel mai adesea incriminați și în apariția sarcinii în adolescență: sărăcia, nivelul scăzut de educație în general și cunoștințele minime sau chiar absente în ceea ce privește sănătatea reproducerii (și consecutiv neutilizarea mijloacelor de contracepție), traiul în comunități sau medii sociale defavorizate, consumul de toxice (fumat, alcool, droguri), căsătoriile precoce, familiile dezorganizate, lipsa exemplelor bune în familie, imigrarea părinților etc. Influențele sociale și culturale sunt importante, pe lângă scăderea semnificativă a vârstei la prima menstruație, gradul de aprobare și acceptare a relațiilor sexuale înainte de căsătorie dar și a educației sexuale în școli contribuie semnificativ la creșterea sau descreșterea ratei sarcinilor apărute în adolescență.
Sarcina în adolescență trebuie privită, din toate aceste motive, drept o problemă serioasă medicală dar și de sănătate publică. Situația în România nu este este deloc îmbucurătoare, România având, împreună cu Bulgaria, cea mai mare rată a sarcinilor la adolescente. În 2015 una din 10 nașteri a survenit la adolescente, de 3 ori mai mult față de media europeană. În plus, România are cea mai mare rată a sarcinilor raportate în adolescența precoce (sub 15 ani) ocupând în 2017 primul loc în Uniunea Europeană la numărul de sarcini în adolescență (34/1000 adolescente au devenit mame). Este îngrijorătoare, de asemenea, proporția gravidelor multipare adolescente – variind între 10 și 25%.
Factorii psiho-somatici, de mediu și sociali influențează în mod semnificativ sănătatea adolescentei gravide: risc crescut de avort spontan, deces fetal, anemie, deficiențe nutriționale, infecții de tract urinar și cervico-vaginale, hemoragii în timpul sarcinii și postpartum, hipertensiune indusă de sarcină și preeclampsie-eclampsie, distocie de travaliu, disproporții cefalo-pelvice. Riscurile sunt, în general, cu atât mai mari cu cât vârsta gravidei este mai mică. Nu doar morbiditatea ci și mortalitatea este crescută la adolescenta gravidă: mortalitatea este de 2 ori mai mare față de sarcina la vârsta adultă.
- Au fost realizate mai multe studii la maternități din România, referitoare la probleme ale feților proveniți din mame adolescente.
Cei mai mulți prematuri au provenit din mame cu vârste de 16-17 ani dar prematurii cei mai mici – cu greutate extrem de mică la naștere și foarte mică la naștere – au provenit mai ales din sarcinile survenite la gravidele de 13-15 ani. - s-a semnalat o corelație statistică între greutatea nou-născutului și indicele de masă corporală al mamei (p<0,001). O greutate neadecvată a mamei înainte de sarcină și înainte de naștere reprezintă un factor de risc pentru deficitul de greutate al nou-născutului.
- Un procent mai mare din nou-născuții proveniți din mame adolescente au avut scor Apgar sub 7 în primul minut de la naștere.
- 72 din cei 457 nou-născuți au fost internați în terapia intensivă neonatală (15,8%) pentru prematuritate și complicațiile asociate, infecții materno-fetale, tahipnee tranzitorie și malformații congenitale complexe, severe, amenințătoare de viață. 14 din cei 21 de nou-născuți diagnosticați cu malformații congenitale (uro-genitale, cardiace, de sistem nervos central, pulmonare) au prezentat malformații congenitale severe, amenințătoare de viață sau cu impact major asupra dezvoltării: 3 cazuri de malformații cerebrale, 3 cazuri de spina bifidă (lipsa sudurii complete a arcului vertebral) cu hidrocefalie, 4 cazuri de malformații cardiace complexe, 2 cazuri de sindrom Potter cu anomalii renale severe, 1 caz de sindrom de valvă uretrală posterioară cu megaureter și 1 caz de hipoplazie pulmonară. 3 din copiii născuți de mamele adolescente au decedat în perioada neonatală (rata 0,65%, superioară mortalității normale în unitate, de sub 0,5%).
Situația mamelor adolescente și a copiilor lor ar trebui să determine autoritățile să privească aceste probleme drept probleme majore de sănătate publică și să instituie programe sau intervenții eficiente de reducere a ratei sarcinilor survenite în adolescență și de sprijin eficient al acestor mame pe durata sarcinii și după naștere.
