Dr. Cristina Tomescu
Producția mitocondrială de energie necesită pe lângă macronutriente, prezența oxigenului și a altor cofactori ca de exemplu coenzima Q10. Nivelurile de coenzimă Q10 scad pe măsură ce înaintăm în vârstă, în paralel crescând stresul oxidativ secundar fenomenelor de îmbătrânire. În plus, producția de coenzimă Q 10 este insuficientă în situații de boală, utilizarea anumitor medicamente care interferează cu sinteza sa, fumat, nutriție imperfectă, consum exagerat de alcool, anomalii mitocondriale înnăscute.
Deoarece în mitocondrii are loc sinteza de energie, există o strânsă corelație între nevoia energetică a celulei și numărul de mitocondrii per celulă. Mușchiul cardiac conține până la 35% mitocondrii, ceea ce reflectă din plin nevoia energetică ridicată a acestui țesut.
Țesuturile și organele cu cea mai mare nevoie energetică, dependente de producția de energie, sunt: țesutul muscular, sistemul nervos central, ficatul, pancreasul, rinichii.
Miocardul este cel mai mare consumator energetic, energia fiind utilizată în mod eficient pentru pomparea sângelui bogat în oxigen și substanțe nutritive către organe și țesuturi. Scăderea nivelului de coenzima Q10 este observabilă cel mai timpuriu la nivelul țesutului cardiac.
Organismul uman (tânăr) sănătos este capabil de o sinteză endogenă suficientă de Q10. Alimentația aduce 3-5 miligrame de coenzima Q10 pe zi. Coenzima Q10 se găsește în cantități mici în produsele de origine animală, în special în organe (inimă, ficat). De altfel, coenzima Q10 a fost izolată din mitocondriile unei inimi bovine, de către Prof. Fred Crane de la Universitatea Wisconsin din USA, în 1957.
Agricultura modernă este dependentă de îngrășăminte, legumele provenind frecvent din soluri sărăcite în minerale. Studiile Institutului Național de Cercetare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului au evidențiat un deficit al solului României în seleniu.
Există o corelație între conținutul solului în seleniu și ingestia alimentară de seleniu, exemplificată cel mai bine prin boala Keshan. Boala Keshan este o formă de cardiomiopatie endemică în regiunile sărace în seleniu din China. Modificarea primară din boala Keshan este necroza unor porțiuni ale miocardului. Asocierea virusului Coksackie B la boala Keshan este frecvent raportată. Tratamentul bolii Keshan constă în suplimentarea cu Seleniu.
Seleniul intră în componența a numeroase enzime printre care și Thioredoxin Reductasa1, care ajută la regenerarea Coenzimei Q10.
Contribuția seleniului la regenerarea Coenzimei Q10 a fost argumentul asocierii lui la Coenzima Q10, asociere utilizată în studiul suedez KiSel-10.
Studiul KiSel-10 a fost condus de medicul cardiolog Urban Alehagen de la Universitatea Linköping din Suedia.
Cardiologul Alehagen împreună cu echipa sa au arătat că administrarea combinată și pe termen lung de Seleniu organic (SelenoPrecise) și Coenzima Q10 (Bio-Quinon) la un grup de persoane vârstnice contribuie la scăderea mortalității cardiovasculare prin îmbunătățirea funcției de pompă a inimii și prin scăderea nivelurilor biomarkerului cardiac NT- proBNP (biomarker al tensionării peretelui cardiomiocitelor).
Studiul KiSel-10 a fost publicat în 2013 în prestigioasa revistă International Journal of Cardiology.
În condițiile unor concen-trații scăzute de coenzima Q10 și Seleniu, corectarea deficitelor prin administrarea combinată de suplimente nutriționale de calitate aduce beneficii stării de sănătate.
