Aţi urmat cursuri de ecocardiografie transesofagiană în Italia şi de boli cardiace congenitale în Portland, SUA. Cum apreciaţi acum nivelul acestui tip de relaţii ale medicilor români cu şcoala medicală din Vest?
Trăim într-o lume deschisă şi noua generaţie de cardiologi români beneficiază adesea de burse şi stagii de specializare în centre performante din Europa. Cu unele dintre aceste centre (Leuven, Cardiff, Pordenone) există deja programe de colaborare pe termen lung.
Sunteţi preşedintele Societăţii Române de Cardiologie şi membru al altor societăţi şi fundaţii de prestigiu din străinătate, inclusiv Societatea Europeană de Cardiologie (SEC). Ce îşi propun aceste organizaţii şi ce reuşesc să facă pentru membrii lor şi pentru bolnavii cardiaci? Puteţi numi câteva acţiuni pe care le realizaţi în comun sau la care SRC se raliază?
În ciuda diferenţelor economice şi sociale dintre ţările europene, problemele lor esenţiale legate de bolile cardiovasculare sunt comune, iar rezolvările necesită acţiune comună.
Pentru membrii săi, SEC nu e doar un organizator de reuniuni ştiinţifice şi de formare profesională! Reuniunea anuală a Preşedinţilor Societăţilor Naţionale abordează constant nu doar problemele ştiinţifice, ci şi pe cele referitoare la statutul cardiologului în ţările Europei; se fac eforturi de standardizare a curriculei, de clarificare a atestărilor şi competenţelor, de lobby profesional eficient.
Pentru a putea ajuta mai eficient pacienţii, SEC îşi propune să cunoască mai bine realitatea europeană (organizează studii şi registre europene la care participăm) şi să o facă cunoscută factorilor de decizie (şi-a deschis recent un birou de reprezentare la Bruxelles). Alocarea de suficiente resurse va face posibilă finalizarea programelor sale în derulare (la unele România este participantă) dar şi a celor previzionate în perspectiva 2020, atât în domeniul cercetării cât şi al profilaxiei şi terapiei bolilor cardiovasculare.
Ce poate face SRC pentru creşterea prestigiului cardiologiei româneşti în afara ţării?
Să fie (şi este!) o prezenţă activă la nivelul SEC şi asociaţiilor sale satelite. O serie de colegi deţin poziţii onorante în conducerea acestor structuri.
Să încurajeze cercetarea în România şi să faciliteze prezentarea rezultatelor în lumea medicală. Concret, s-a introdus bursa de cercetare a SRC şi se premiază anual toate lucrările acceptate la marile congrese internaţionale.
Să organizeze reuniuni ştiinţifice de vârf în România – iar congresele noastre anuale (dar şi cursurile şi congresele europene recent găzduite) dovedesc că o putem face.
Ce lobby faceţi pentru susţinerea mai bună a unor programe de profilaxie sau de tratament pentru cardiacii cronici?
Încercăm să amplificăm parteneriatele cu mass-media (dar şi cu reţeaua şcolară etc.), condiţie esenţială pentru ca populaţia expusă la risc să fie informată corect şi la timp despre impactul bolilor cardiovasculare. Iar o populaţie informată este cel mai eficient partener de lobby în direcţia autorităţilor .
Există un dialog permanent cu Ministerul Sănătăţii şi încercăm să susţinem o corectă structurare şi o adecvată finanţare a programelor destinate bolilor cardiovasculare.
În mesajul adresat membrilor Societăţii Române de Cardiologie aţi pus accent pe buna comunicare în interiorul organizaţiei, atât între membri şi board, cât şi chiar între membri, subliniind importanţa unei a doua opinii medicale, a obţinerii unui sfat pe linie profesională de la colegi cu mai multă experienţă. Aţi evidenţiat cu această ocazie necesitatea ca, în ciuda diverselor incompatibilităţi personale, a rutinei şi a lipsei de timp, să existe o mai bună comunicare între medici din acelaşi judeţ, oraş sau chiar unitate medicală. În urma acestui mesaj, pe care l-aţi transmis medicilor cardiologi în urmă cu 9 luni, cum apreciaţi că este acum comunicarea cu conducerea SRC?
Cu siguranţă, în 9 luni nu s-au rezolvat problemele de comunicare (nici în SRC, nici în România!). Cred totuşi că există semnale pozitive.
S-au trimis mesaje personalizate majorităţii membrilor societăţii, privind acţiuni de interes. S-a solicitat feed-back (cu bune şi rele) după Conferinţa Grupurilor de Lucru de la Poiana Braşov.
Sper să se bucure de succes inaugurarea celui de-al doilea site al SRC (www. Cardioinfo.ro) şi a noului program de e-learning.- ambele reprezentând facilităţi noi de comunicare .
În spiritul prevederilor statutare şi în respectul diversităţii de opinii, boardul SRC rămâne adeptul unui dialog deschis privind viaţa societăţii.
Ce se întâmplă în prezent în ceea ce priveşte dezvoltarea structurilor teritoriale, pe care le vedeţi ca fiind o bază în reluarea dialogurilor ştiinţifice medicale şi nu numai?
Din păcate, s-au realizat puţine progrese în revigorarea Filialelor judeţene (cu notabilele excepţii de la Bucureşti şi Piteşti).
Noi am propus ca, în funcţie de situaţia concretă, să se realizeze şedinţe şi acţiuni comune cu SRMI sau SNMF sau reuniuni interjudeţene ale cardiologilor ; am propus, de asemenea, invitarea unor “mentori“ şi implicarea unor sponsori locali.
Mi s-a părut foarte interesantă ideea dezvoltării comunicării pe subgrupuri de interese, chiar şi pe Facebook, cum ar fi: Clubul tinerilor cardiologi, Clubul seniorilor sau Clubul cardiologilor implicaţi în practica privată. Cum evoluează acest mod nou de asociere şi comunicare şi ce raporturi poate avea SRC cu asemenea grupuri?
Sper ca apariţia Cluburilor SRC să favorizeze discuţiile şi schimbul de idei. Lucrurile au evoluat încurajator; numărul membrilor este în creştere; sesiuni informale privind modalităţile de găsire a unui loc de muncă sau privind dificultăţile concrete în activitatea cabinetelor private se desfăşoară la actualul congres.
Propuneri de noi acţiuni (tabără de vară, teme de cercetare) au venit din zona lor şi se vor derula şi prin intermediul lor.
Vă rog să faceţi câteva menţiuni privind activitatea Registrului National de Boli Cardiace Congenitale la Adulţi, al cărui coordonator sunteţi.
Lipsa finanţării sale a constituit un serios handicap. Avem doar circa 2500 de raportări, şi acestea de pe o raza teritorială relativ restrânsă;
Voi propune probabil o reluare într-un format nou, după găsirea unei soluţii financiare.
Ce acţiuni prioritare vedeţi în dezvoltarea SRC şi în îmbunătăţirea statisticilor nefavorabile ale impactului în rândul populaţiei a bolii cardiace?
Ameliorarea pregătirii profesionale şi a statutului social al cardiologului român.
Conştientizarea populaţiei şi a factorilor responsabili cu privire la prioritatea măsurilor de profilaxie şi terapie modernă în bolile cardiovasculare.
Cum comentaţi criticile aduse stimulării (considerate artificială) consumului de medicamente anticolesterol prin restrângerea limitelor admise ca normale ale acestuia?
Cred că studiile şi datele lor statistice sunt cât se poate de clare: avem nevoie să scădem colesterolul în conformitate cu ghidurile actuale!
Iar dacă avem o problemă în viaţa reală, aceasta nu este excesul de hipolipemiante, ci rămânerea unui mare procentaj de pacienţi cu valori prea mari de colesterol (fie prin noncomplianţă, fie prin
prescriere de doze insuficiente).
